„Fin analist al meandrelor comunismului romanesc, cunoscator subtil al relatiei dintre intelectuali si totalitarism in veacul numit de Hannah Arendt al furtunilor ideologice, Angelo Mitchievici realizeaza in Umbrele paradisului un adevarat tur de forta, o arheologie a avatarurilor fascinatiei exercitate de U.R.S.S. asupra atator personalitati culturale si politice din Romania si Franta. De la Romain Rolland si Henri Barbusse la Panait Istrati, Alexandru Sahia, Geo Bogza, Zaharia Stancu, Mihail Sadoveanu, G. Calinescu si Tudor Arghezi, descoperim in cartea lui Angelo Mitchievici o veritabila panorama a orbirii umane, a angajamentelor si fervorilor puse in slujba unei iluzii. Intr-adevar, nimeni nu este mai orb decat cel care refuza sa vada. Ceea ce am numit candva frenezia supunerii este tratat aici cu minutioasa, as spune chirurgicala, rigoare.
Angelo Mitchievici exploreaza cu luminoasa putere explicativa circumstantele in care a fost posibila tradarea carturarilor, care au fost acele „icoane" sovietice gratie carora cele mai abjecte abdicari pareau drept tot atatea triumfuri. In aceasta carte el reuseste sa surprinda, coerent si persuasiv, modul in care fascinatia exercitata de U.R.S.S. a depasit cadrele unei intoxicari ideologice pasagere pentru a deveni matricea altor asemenea patologii ale distrugerii spiritului critic.“ (Vladimir TISMANEANU)