Volumul acesta, gandit anume pentru publicul romanesc, poarta titlul sub care s-a desfasurat intalnirea Inapoi la argument dintre Horia-Roman Patapievici si Bronisław Wildstein: Un trecut care se incapataneaza sa nu mai treaca.

Trecutul, ca si prezentul, despre care vorbesc eseurile adunate in aceasta carte nu sunt doar trecutul si prezentul Poloniei. Iubindu-si nespus patria, Bronisław Wildstein stie totodata ca ea se vede cel mai bine de la acea altitudine de unde se pot imbratisa perspectivele cele mai vaste. De aceea, intransigenta cu care judeca faptele trecutului si distorsiunile prezentului se intemeiaza pe optiuni ferme, capabile sa mearga impotriva curentului, fiindca nu sunt conjuncturale, ci tin de o atitudine adanca, de o gandire vie, saturata de concret, obsedata de adevar si de moralitate.

„Este nevoie de sinceritate, de transparenta, de acuratete istorica atunci cand analizam chestiuni care sunt de atatea ori distorsionate si falsificate de profetii etnocentrici. Bronek pledeaza pentru nuante atunci cand se opereaza critici de plano la adresa catolicismului polonez. El le reaminteste concetatenilor sai ca Biserica Catolica a fost marele reazem al rezistentei din Polonia, ca gratie catolicismului, in primul rand, identitatea poloneza a reusit sa se salveze. Nu exista urma de fundamentalism in gandirea lui Bronek Wildstein. A fost si ramane un admirator al lui Leszek Kołakowski. A fost si ramane un spirit modern, opus oricarui obscurantism bigot. Ceea ce-l distinge de atatia dintre fostii sai colegi, ceea ce-l face o voce aparte in Polonia, si as zice in Europa de Est de azi, este refuzul ambiguitatilor confortabile. Bronek nu vrea sa se lase imblanzit.“ (Vladimir TISMANEANU)