Una dintre cele mai importante probleme cu care s-au confruntat autoritățile române de-a lungul întregii perioade dintre cele două războaie mondiale a fost aceea a uniformizării instituționale și legislative, a integrării noilor provincii unite.

Structura complexă și echilibrată a lucrării, cu secțiuni și capitole bine închegate, ce curg firesc, cronologic și logic deopotrivă, relevă o cercetare ce pleacă de la particular spre general, de la antecedentele din epoca modernă spre dezvoltările din activitatea legislativă și administrativă a instituțiilor din România Întregită.

Uniformizarea legislativă și integrarea nu i-au preocupat numai pe cei angajați în viața politică și administrativă a țării. Juriști, conducători de instituții de diverse profiluri, oameni de știință și cultură, organismele profesionale ale celor îndreptățiți să efectueze uniformizarea și reformarea legislativă etc. s-au angajat, printr-o serie de întruniri, dezbateri și prin presă, la un dialog în urma căruia să se aleagă cea mai potrivită cale pentru atingerea obiectivului propus. Elita intelectuală și politică a țării s-a angajat, în special în primul deceniu al perioadei interbelice, într-o aprinsă polemică, surprinsă corect și valorificată cu atenție în lucrarea Unificarea legislativă a României Mari 1918-1938. - Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, membru corespondent al Academiei Române

 

În vederea elaborării lucrării, autorul a urmărit să valorifice toate potențialele tipuri de surse disponibile: documente de arhivă, dezbateri parlamentare, presa vremii, memoriile celor care au fost implicați în viața politică interbelică, lucrări de specialitate publicate înainte, dar și după 1989. Informațiile provenite din toate aceste surse au fost bine coroborate între ele, rezultatul fiind o lucrare solidă, atât din perspectiva structurii, cât și a argumentației.

Sunt identificați actorii ecuației legiferării românești între 1918-1938. Parlamentul, care adoptă legile. Partidele politice, ce formează parlamentul după câștigarea alegerilor. Guvernul și regele, care s-au aflat în centrul eforturilor de realizare a unui obiectiv major pentru societatea românească: consolidarea unui stat unitar, condus de un rege și guvernat de aceeași lege. Foarte importantă este și analiza modului în care unificarea legislativă a fost reflectată în presa juridică. Presa, alături de activitățile diverselor asociații și corpuri profesionale, a contribuit la diseminarea către public a chestiunii, pentru ca, în ultima instanță, impactul acestor schimbări legislative îi viza pe toți cetățenii țării. - Dr. habil. Cosmin Budeancă, Școala Doctorală de Istorie, Universitatea din București