Autobiografia debuteaza cu intamplarile din copilarie, petrecuta la Gura Vitioarei, langa Valenii de Munte, unde artista s-a nascut in 1939. Anii tineretii sunt marcati de iubiri frumoase, dar trecatoare, si mai ales de debutul la Ansamblul Ciocarlia, unde ii cunoaste, printre altii, pe Maria Ciobanu si Benone Sinulescu. Sunt povestite cu mult umor peripetii amuzante din timpul turneelor, dar si intamplari mai putin placute, unele cauzate de restrictiile regimului comunist. Un capitol aparte este dedicat perioadei de dupa 1980, cand muzica artistei a fost interzisa, ea revenind oficial pe scena dupa 1989, cu un succes la fel de mare ca inainte. Viata profesionala se imbina permanent cu cea personala, ambele la fel de implinite, chiar daca au fost marcate de suisuri si coborasuri.

Nenumarate fotografii color si alb-negru insotesc textul, facandu-ne sa intelegem mai bine cine este Irina Loghin – omul si artistul.

Nume mari ale culturii romane, de la Florin Piersic la Dem Radulescu, depun marturie la sfarsitul volumului asupra a ceea ce a insemnat si inseamna Irina Loghin pentru muzica populara si sufletul romanesc.   

 Putini artisti s-au bucurat in cariera lor de prestigiul si admiratia de care a avut parte Irina Loghin. Ea este o legenda, un mit. Aparitiile sale constituie de multe decenii evenimente artistice remarcabile. Ea ridica salile in picioare! Irina este inaltimea fara seaman, pe care cantecul romanesc urca la cer.