O ilustrare in culori sumbre, dar cu tuse moi a panoramei vietii umane. O poveste de iarna in care nu exista speranta ca o floare va aduce primavara. O oglinda metaforica in care subconstientul cititorului va completa imaginea reflectata cu propriile detalii pe care nu vrea sau nu are timp sa le inregistreze in tumultoasa-i viata de zi cu zi. O carte al carei titlu, luat ca ipoteza, conduce la o singura concluzie, ca omul a uitat probabil si cum sa traiasca.