Mai sunt
00
00
00
00
X
Categorii:
inchide meniul
Manuale Scolare
Bestselleruri
L-V 08:00 - 20:00 0371.781.781

Omul a uitat ca trebuie sa moara - Ioana Trif

4.9

25  Lei

sau 2500 de puncte. Detalii.

In stoc

Cod: EIK978-606-49-0146-0

An aparitie: 2019

Autor: Ioana Trif

Categoria: Literatura Romana

Editie: Necartonata

Editura: EIKON

Format: 200 x 130 x 11 mm

Nr. pagini: 200



Adauga in wishlist

Trebuie sa fii logat

Transport Gratuit peste 75 de lei
Puncte de fidelitate
30 de Zile Drept de Retur
 

Nimeni nu cunoaste regulile lumii in care traim, drept urmare de ce ar fi ciudat daca peste noapte s-ar intoarce totul cu fundul in sus? Omul a uitat ca moartea este singurul adevar pe care il cunoaste si face tot posibilul sa distruga totul in jurul sau, traind cu convingerea ca este stapanul incontestabil al lumii.
Cartea este despre neputinta, despre mandria exagerata a unei creaturi care nu isi gaseste locul intr-un Univers mult prea complex, cu taine pe care nu are voie sa le stie. Omul se gaseste fata in fata cu o noua realitate impusa, despre care nu cunoaste nimic, dar pe care trebuie sa o accepte ca atare. 
Dreptatea vine pe nepusa masa, cu o forta in fata careia umanitatea nu poate sta. Vanatorul devine vanat si i se ia orice sansa de lupta. Razbunarea este crunta si nu datoreaza nici un soi de explicatii nimanui.
Totusi, Universul decide sa nu se comporte cu toata lumea la fel. Sa fie oare un test a carui nota finala ar putea fi sfarsitul omenirii? Va putea omul sa accepte ca nu ii va raspunde nimeni la intrebari? Cine este maestrul papusar care ia toate hotararile si ce se va face omul daca nu primeste informatii, asa cum s-a obisnuit in ultimul timp?
Poate ca fiecare dintre noi va intelege ca trebuie sa faca o schimbare in lumea sa interioara, pentru ca impactul sa se vada mai apoi in marele Univers, inainte sa fie prea tarziu. Sau poate ca cineva s-a saturat sa astepte.

Fragment din cartea "Omul a uitat ca trebuie sa moara" de Ioana Trif:

"Candva voiam ca lumea sa inteleaga ca razboiul, politica si religia fusesera create de zei, pentru zei. Doar ei puteau sa le practice, pentru ca ei erau nemuritori. Omul trebuia doar sa alerge pe campii, sa rada si sa fie fericit. Era darul pe care il primise de la creatorul sau, fericirea. Aveam voie sa stam cu totii, pe pamantul nostru, si sa fim fericiti, sa traim frumos, sa vorbim, sa fim fericiti. Ni se daduse un mare dar, moartea. Sub domnia ei, omul avea sa creeze ceea ce zeii nu puteau. Arta, medicina, stiinta, pacea si resemnarea. Primisem marele dar al copilariei. Primisem posibilitatea de a trai fiecare clipa cu intensitate nemaipomenita, pentru ca nu o puteam lua de la capat.
Se spunea ca zeii sunt gelosi pe om, pentru ca moartea care il pandeste il face sa simta lumea din jurul sau, asa cum ei nu ar fi fost capabili niciodata. Pana si dragostea era altfel pentru om, tindea spre mai multe lumi. Dar omul nu voia asa ceva. I se parea mult prea putin. Voia si el la masa zeilor. Si cum nemultumitului i se ia intotdeauna darul, incepusem sa astept sfarsitul, ba chiar uneori sa mi-l doresc.
Omul nu avea timp de asa ceva, pentru ca pe el il pandea moartea la fiecare colt, iar el trebuia sa dea socoteala. Nu avea timp de pierdut cu astfel de lucruri pe care nu era capabil sa le inteleaga. Nu existau pe pamant adevaruri absolute, deci certurile pe aceste teme erau redundante. Dar ne incapatanam sa ne jucam de-a zeii si costurile erau inimaginabile. Pe mine ma durea umanitatea decazuta. Ma durea tot mai tare. Simteam tot mai mult nevoia de a ma retrage. O casa singuratica, in plina natura, cu flori si animale era tot ce-mi doream. Cautam tot mai putin companie umana.
Utilizam tehnologia ca oricare om modern, insa de ceva timp incepusem sa-i vad coltii de argint. Nu era facuta pentru toata lumea, asa cum o utilizam noi. Ar fi putut fi o bijuterie pentru specia umana, dar in schimb, ajunsese adversarul numarul doi, imediat dupa timp.
Informatia statea la un click distanta, iar eu eram innebunita dupa asta. Locuri, lucruri, bijuterii, tablouri, oameni, istorie, carti, minunatii, puteam sa ma afund cu orele. Dar sabia avea doua taisuri. Tot la un click distanta erau si atrocitatile, raul, cruzimea, prostia, indiferenta tot ce era mai rau pe lume."

Livrarea se face din stoc din depozitul de carte Libris, in zilele lucratoare. Transportul este gratuit prin curier rapid, oriunde in Romania, pentru orice comanda de minimum 75 de lei. Pentru orice solicitare apelati call center-ul Libris de luni pana vineri intre orele 8-20.

Altii au comandat si...

commentarii
Rating general al produsului
4.9 (10 review-uri)

Ai cumparat acest produs? Spune-ti parerea!

Acorda o nota produsului

Review-uri
oana p. 10/08/2019
O carte total diferita de tot ce am mai citit, dar fascinanta, probabil si din cauza ca este greu de clasificat într-un anumit gen literar. As descrie aceasta carte drept o combinatie de fictiune, non-fictiune, horror, mister si crima. Autoarea isi arata clar dispretul fata de omul modern egoist si plin de sine, care considera ca totul i se cuvine, drept pentru care abuzeaza de natura si animale, fara a se gândi la consecinte. Ei bine, in carte, acest om modern isi primeste „rasplata” cu varf si indesat. Recomand cu drag aceasta carte si poate, cu putin noroc, vor ajunge sa o citeasca si cativa din acei „oameni moderni” descrisi aici si de ce nu, poate isi vor schimba putin mentalitatea, desi, ma indoiesc.
ioanitm 02/24/2020
Am cumpărat această carte datorită faptului că fiica mea are același nume cu autoarea. Am văzut reclama și am întrebat-o în glumă pe fiica mea dacă ea a scris-o. După câteva zile m-a rugat să o comand. I s-a părut interesantă.

Rechy 12/08/2019
Este o carte care m-a socat. Fac parte din cei care considera ca omul e varful lantului trofic, cu drepturi depline asupra pamantului pe care traieste. DAR....tocmai aceste drepturi vin cu muuuulte responsabilitati. Cartea trage un semnal de alarma clar, crud si foarte realist pana la urma: omul va plati pentru fiecare actiune nesabuita, chiar daca el uita asta. Natura nu uita si nu iarta. Sincer, cartea m-a facut sa privesc in jurul meu altfel decat inainte de a o citi. Si, intr-adevar, observ mai multe decat vedeam inainte..... Abia astept carti ale Ioanei si pe alte teme - caci are idei originale si o "scriitura" foarte expresiva si sugestiva (aproape ca puteam vedea si mirosi abatorul de la pagina 86... mi-a dat fiori greu de uitat).

madacojo 10/15/2019
Aceasta carte a reusit sa ma impresioneze si sa ma puna pe ganduri deoarece este o lectie de viata. Nu cred ca exista om care sa nu se regaseasca macar in una din povestile expuse de autoare, nu cred ca exista om care sa nu fie marcat de ceea ce se intampla in jurul lui si nu vreau sa cred ca exista oameni care nu isi doresc mai mult de la ei.
Nu vreau sa va spun foarte multe deoarece v-as strica placerea unei calatorii intr-o lume cu susul in jos, placerea de a simti si a vedea dintr-o alta perspectiva lucrui carora nu le-ati acordati pana acum prea multa importanta .
Eu astept cu nerabdare urmatoarea carte semnata de Ioana, poate ma surprinde si scoate o continuare a cartii " Omul a uitat ca trebuie sa moara".

Himenoinu 10/14/2019
O ilustrare in culori sumbre, dar cu tuse moi a panoramei vietii umane. O poveste de iarna in care nu exista speranta ca o floare va aduce primavara. O oglinda metaforica in care subconstientul cititorului va completa imaginea reflectata cu propriile detalii pe care nu vrea sau nu are timp sa le inregistreze in tumultoasa-i viata de zi cu zi. O carte al carei titlu, luat ca ipoteza, conduce la o singura concluzie, ca omul a uitat probabil si cum sa traiasca.

sus
Feedback Wishlist