Incalcarea normelor juridice penale determina nasterea unui raport de conflict intre stat si autorul infractiunii, raport juridic care, in final, va asigura identificarea faptuitorului si tragerea sa la raspundere penala. Responsabilitatea indeplinirii acestor sarcini revine organelor specializate ale statului care realizeaza activitatea judiciara, in scopul infaptuirii justitiei penale.

Analiza comportamentala isi gaseste pe deplin utilitatea in cadrul procesului penal, din urmatoarele considerente, prezentate intr-un algoritm cronologic firesc, al primei etape a procesului penal – urmarirea penala:
a) in faza initiala a cercetarilor, odata cu sesizarea comiterii unei infractiuni ramasa initial cu autori neidentificati (in special infractiuni judiciare de mare violenta – omoruri, talharii, violuri, jafuri etc., dar si infractiuni de crima organizata sau cauze privitoare la disparitiile suspecte de persoane), realizarea profilului psiho-comportamental al posibilului autor al infractiunii are un rol esential in orientarea investigatiei judiciare, sprijinind organele de urmarire penala in activitatea de identificare a faptuitorului. Este si motivul pentru care, organele de cercetare ale politiei judiciare trebuie sa aiba o inalta specializare in utilizarea tehnicilor de profiling, menite sa contribuie la identificarea amprentei psiho-comportamentale a infractorului si la stabilirea cercului de prezumtivi autori ai infractiunii.
b) odata identificat prezumtivul autor al infractiunii (faptuitor), organele de urmarire penala sunt obligate sa transforme informatiile obtinute in cadrul primelor activitati de cercetare, in date si probe, din care sa rezulte banuiala rezonabila ca o persoana (denumita de Noul Cod de Procedura Penala, ca fiind suspect) a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. In categoria mijloacelor de proba prin care sunt obtinute probele in procesul penal, se regasesc declaratiile suspectului sau ale inculpatului, declaratiile persoanei vatamate, declaratiile partii civile sau ale partii responsabile civilmente, declaratiile martorilor, inscrisuri, rapoarte de expertiza sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de proba, precum si orice alt mijloc de proba care nu este interzis prin lege. Dintre acestea, declaratiile suspectului sau inculpatului, analizate de catre autorii prezentului compendiu universitar, in contextul interogatoriului judiciar, au un rol esential in cunoasterea pozitiei subiective a autorului faptei, a motivatiei care a stat la baza actiunilor/inactiunilor sale etc.
c) asa cum practica indelungata a organelor de urmarire penala a demonstrat-o, procesul penal, mai ales in prima sa etapa (urmarirea penala), aduce in arena justitiei penale, actori cu interese diferite: organele de urmarire penala pe de o parte, si autorii de infractiuni, pe de alta parte. In plus, participantii in procesul penal (mai ales organele judiciare, partile si subiectii procesuali principali), sunt persoane cu interese si motivatii distincte in a caror structura se regasesc cele doua tipuri clasice de comportamente, respectiv cel aparent si cel inaparent.

Apreciind de la bun inceput initiativa laudabila a autorilor prezentului compendiu universitar, remarc inalta tinuta stiintifica a lucrarii, bazata pe o activitate laborioasa de analiza documentara, dar si de cercetare aplicata in domeniul analizei comportamentale in procesul penal.

Autorii, reputatul profesor universitar dr. psiholog criminalist Tudorel Butoi, considerat “parintele” tehnicilor profiling si poligraf in Romania, dar si colaboratorii sai, dr. Grigore Stolojescu si dr. Cristian-Eduard Stefan, si-au pus in valoare vasta experienta operativa acumulata in activitatea de ancheta penala, realizand o opera de pionierat, care cu siguranta va constitui un instrument de lucru eficient in analiza si interpretarea comportamentului infractorului in cadrul procesului penal.

Felicit autorii prezentului compendiu universitar pentru opera lor remarcabila, recomandand-o calduros tuturor persoanelor interesate in domeniul de referinta, teoreticieni si practicieni pe taramul analizei comportamentale in procesul penal.

Comandantul (Rectorul) Academiei de Politie
“Alexandru Ioan Cuza” Bucuresti

General de brigada
Prof.univ.dr. Mihai BADESCU