Ce tip de povestiri include volumul "Povesti" de Ioan Slavici?
Volumul reunește povestiri din literatura română, cunoscute pentru abordarea temelor legate de morală, familie, societate și relații interumane. Acestea sunt adesea studiate în școală.
Povești
Povești
In colectia Cartile elevului smart, cititorul - elev de scoala primara, gimnaziala, liceala - are dreptul sa-si alcatuiasca propriul text, sa patrunda in poveste, sa ia la intrebari personajele. De aici vor aparea si satisfactiile, din defrisarea cararilor labirintului literaturii de raftul intai.
Consemnarea lui Slavici ca autor de povesti este una sporadica. Ignoranta criticii se ascunde sub paravanul senzationalului prin dimensiunile luate de cele cateva titluri devenite clasice, Slavici fiind (re)cunoscut mai cu seama prin nuvelistica sa, prin romanul Mara ori prin scrierile memorialistice. [...]
Consemnarea lui Slavici ca autor de povesti este una sporadica. Ignoranta criticii se ascunde sub paravanul senzationalului prin dimensiunile luate de cele cateva titluri devenite clasice, Slavici fiind (re)cunoscut mai cu seama prin nuvelistica sa, prin romanul Mara ori prin scrierile memorialistice. [...]
"Intreaga copilarie a mea n-a fost alta decat o poveste lunga si frumoasa… Cat am fost in casa parintilor mei, am ascultat, cat am fost departe de ea, am spus povesti: povestea a fost fondul placerilor mele din copilarie", marturiseste Slavici.
Slavici deschide drum lui Creanga, prin afirmarea, ca principiu artistic, a libertatii "prelucatorului" de a alege variantele si episoadele si de a intocmi "un intreg nou". Nu este mai putin adevarat ca si Creanga il va influenta pe Slavici. Deosebirile dintre cei doi povestitori sunt foarte mari, desi pornesc de la fondul comun al creatiei noastre populare. Ele se fac simtite sub raportul realizarii artistice, dar si prin atitudinea fata de fabulos. Creanga se mentine in granitele a ceea ce intelegem prin poveste, dar trateaza, adeseori, fabulosul cu mijloace realiste. Slavici procedeaza invers si "naratiunile" concepute realist sunt investite cu atributiile povestilor prin introducerea fabulosului. - Lucian Pricop
Din povestile lui Slavici se desprinde o tipologie a relatiilor de familie - toate prezente in basmul popular ca motive ale acestuia - dar fata de care scriitorul are o atenta alegere, pentru a distribui in povestile sale o cat mai variata gama de posibilitati, toate rezolvabile in favoarea valorilor etice pozitive. [...]
Si totusi, in ciuda unei constiinciozitati constante fata de basmul referent al disimularii, Slavici savarseste disimularea prin filtrul propriului interes si al problematicii comunicate de tot restul operei lui. Din aceasta perspectiva, el este un creator de basm cult, mai mult decat un prelucrator, chiar daca mai lipsit de maiestrie si stralucire, confruntat in datele istoriei literare cu marii lui contemporani Eminescu si Creanga. - Stanca Ciobanu
Si totusi, in ciuda unei constiinciozitati constante fata de basmul referent al disimularii, Slavici savarseste disimularea prin filtrul propriului interes si al problematicii comunicate de tot restul operei lui. Din aceasta perspectiva, el este un creator de basm cult, mai mult decat un prelucrator, chiar daca mai lipsit de maiestrie si stralucire, confruntat in datele istoriei literare cu marii lui contemporani Eminescu si Creanga. - Stanca Ciobanu
PRP: 15.87 Lei
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
15.08Lei
15.08Lei
15.87 LeiPrimești 15 puncte
În stoc
Estimare livrare joi, 30 aprilie
Descrierea produsului
In colectia Cartile elevului smart, cititorul - elev de scoala primara, gimnaziala, liceala - are dreptul sa-si alcatuiasca propriul text, sa patrunda in poveste, sa ia la intrebari personajele. De aici vor aparea si satisfactiile, din defrisarea cararilor labirintului literaturii de raftul intai.
Consemnarea lui Slavici ca autor de povesti este una sporadica. Ignoranta criticii se ascunde sub paravanul senzationalului prin dimensiunile luate de cele cateva titluri devenite clasice, Slavici fiind (re)cunoscut mai cu seama prin nuvelistica sa, prin romanul Mara ori prin scrierile memorialistice. [...]
Consemnarea lui Slavici ca autor de povesti este una sporadica. Ignoranta criticii se ascunde sub paravanul senzationalului prin dimensiunile luate de cele cateva titluri devenite clasice, Slavici fiind (re)cunoscut mai cu seama prin nuvelistica sa, prin romanul Mara ori prin scrierile memorialistice. [...]
"Intreaga copilarie a mea n-a fost alta decat o poveste lunga si frumoasa… Cat am fost in casa parintilor mei, am ascultat, cat am fost departe de ea, am spus povesti: povestea a fost fondul placerilor mele din copilarie", marturiseste Slavici.
Slavici deschide drum lui Creanga, prin afirmarea, ca principiu artistic, a libertatii "prelucatorului" de a alege variantele si episoadele si de a intocmi "un intreg nou". Nu este mai putin adevarat ca si Creanga il va influenta pe Slavici. Deosebirile dintre cei doi povestitori sunt foarte mari, desi pornesc de la fondul comun al creatiei noastre populare. Ele se fac simtite sub raportul realizarii artistice, dar si prin atitudinea fata de fabulos. Creanga se mentine in granitele a ceea ce intelegem prin poveste, dar trateaza, adeseori, fabulosul cu mijloace realiste. Slavici procedeaza invers si "naratiunile" concepute realist sunt investite cu atributiile povestilor prin introducerea fabulosului. - Lucian Pricop
Din povestile lui Slavici se desprinde o tipologie a relatiilor de familie - toate prezente in basmul popular ca motive ale acestuia - dar fata de care scriitorul are o atenta alegere, pentru a distribui in povestile sale o cat mai variata gama de posibilitati, toate rezolvabile in favoarea valorilor etice pozitive. [...]
Si totusi, in ciuda unei constiinciozitati constante fata de basmul referent al disimularii, Slavici savarseste disimularea prin filtrul propriului interes si al problematicii comunicate de tot restul operei lui. Din aceasta perspectiva, el este un creator de basm cult, mai mult decat un prelucrator, chiar daca mai lipsit de maiestrie si stralucire, confruntat in datele istoriei literare cu marii lui contemporani Eminescu si Creanga. - Stanca Ciobanu
Si totusi, in ciuda unei constiinciozitati constante fata de basmul referent al disimularii, Slavici savarseste disimularea prin filtrul propriului interes si al problematicii comunicate de tot restul operei lui. Din aceasta perspectiva, el este un creator de basm cult, mai mult decat un prelucrator, chiar daca mai lipsit de maiestrie si stralucire, confruntat in datele istoriei literare cu marii lui contemporani Eminescu si Creanga. - Stanca Ciobanu
Detaliile produsului
S-ar putea să-ți placă și
De același autor
Review-uri
Chris M
03/03/2020 20:00
Nemuritoare povești din vremuri de altădată. Nu se mai scriu azi ca pe atunci. Mai încearca câte unii , dar nu mai au același farmec.
ˇˇA fost odată ce-au fost; a fost un om și-o femeie, bărbat și muiere, oameni de treabă, el bun și ea cuminte, încât li se dusese vestea că trăiesc bine și toți se bucurau când treceau pe la casa lor. Niciodată el nu zicea ba când ea zicea da, dar nici ea nu ieșea din voile lui, și de aceea era liniște la casa lor și toate le ieșeau bine și cu spor.
Aveau însă și oamenii aceștia o mare și nesecată mâhnire-n sufletele lor: nu le făcuse Dumnezeu parte de copii, și fără de copii viața, mai ales cea bună, n-are nici un rost. Să fi avut fie măcar numai unul, ca să aibă de cine să poarte grijă și cu ce-și bate capul, căci așa numai ei amândoi își nădeau zilele în sec și nu se alegeau cu nimic din ele.
Dădeau dar slujbe pe la toate bisericile, miluiau toți săracii și toate văduvele și se rugau în toate zilele lui Dumnezeu: "Dă-ne, Doamne, și nouă un copil, unul singur, cât de mic, numai copil să fie!"
Dumnezeu însă nu se oprește la vorbele omului, ci-i vede și gândurile ascunse.
— Măi Petre, îi zise dar într-una din zile lui Sf. Petre. Oamenii aceștia sunt adevărată pacoste pe capul meu. Mi s-a înăcrit cu ei!
— De ce, sfinte Doamne? întrebă portarul raiului.
— Nu vezi, răspunse Tatăl Ceresc, că sunt nesățioși?! Tot le-am dat, și nu se mai mulțumesc. Sănătate au, rânduială, pace și bună înțelegere la casa lor au, cu toată lumea se nărăvesc, iar acum le mai trebuie și copii.
— Dă-le, Doamne, ca să scapi de ei, grăi Sf. Petre, care pune totdeauna câte o vorbă bună pentru muritorii ce vin cu vreo rugăciune la tronul ceresc, căci, de! tot muritor a fost și el odată și știa ce sunt nevoile omenești.
— Păcat că stai de-atât timp la poarta raiului! întâmpină Dumnezeu. Tocmai dacă le dau nu mai scap, căci gândul lor cu unul se începe, iar după el urmează ceilalți. Când are apoi omul copii, puține mai cere pentru sine, dar nu mai sfârșește cerând câte de toate pentru ei.
— Miluiește-i, Doamne, stărui iar Petrea, că din plin dai, și orișicât vei fi dând, nu ți se istovesc comorile.
Așa vorbă i-a plăcut lui Dumnezeu. S-a revărsat dar îndurarea Domnului asupra celor doi oameni și a-nceput muierea să aibă copii, — curat ca-n poveste, — pasul și copilul, încât li s-a umplut deodată casa de copii.
Și toți erau mărunți, care de care mai mic decât cellalt, mai sfredeluș, mai guraliv, mai drăcos și — asta să nu uităm — mai mâncăcios și mai hapsân.ˇˇ
Arată mai mult
1 din 1 de rezultate
