Romanii In Marele Razboi. Anul 1915

Lucrarea reprezinta continuarea celei din 20l4, intitulata Romanii la inceputul "Marelui Razboi". De la atentatul de la Sarajevo la moartea regelui Carol I. Documente, impresii, marturii, aparuta tot la Editura Militara. Volumul analizeaza anul l9l5, care a pus capat sperantelor intr-un razboi scurt, de cateva luni, asa cum preconizasera unii lideri politici si militari in lunile iulie-august l9l4. In aceasta perioada, conflictul si-a definitivat profilul, el devenind, cel putin pe frontul de vest, unul pozitional, in care transeea a avut rolul principal. Urmarind sa obtina victoria, coalitiile beligerante si-au sporit eforturile materiale, umane, financiare etc., si-au diversificat strategiile militare, si-au intensificat activitatea politico-diplomatica in vederea atragerii de noi aliati. Acest ultim aspect s-a concretizat in aderarea Italiei la Tripla intelegere, care, astfel, a devenit Cvadrupla intelegere, si a Bulgariei la Tripla Alianta, fara ca aceste adeziuni sa aiba un rol hotarator in deznodamantul conflictului. Proiect editorial cofinantat de Administratia Fondului Cultural National

Fragment:

" Iata textul motiunii votata. de Societatea „Amicitia Franco-Romana" in sedinta sa de Mercuri 7 octombrie:
Subsemnatii, membri romani ai „Amicitiei Franco-Romane" de la Bucuresti, recunoastem ca Guvernul, avand toate elementele de cumpanire, e principalul organ politic, in drept sa judece oportunitatea intrarii in razboi a Romaniei. Orice Roman insa dator e, fata de crezul sau si de constiinta, sa-si spuna cuvantul. intrucat suntem convinsi ca imprejurarile actuale sunt hotaratoare pentru soarta tarii noastre, in o masura cat de mica, fiecare din noi e raspunzator de chiar actiunea guvernului. in fata urmasilor si a istoriei, de vreo catastrofa, nu guvernul va fi vinovat, ci poporul si intregul nostru neam.
Recunoastem inaltul patriotism al tuturor factorilor raspunzatori, dar nimeni nu este infailibil, iar popoarele nici odata daca s-au solidarizat cu greseala unui singur om. Acestea fiind spuse tinem sa declaram ca simpatiile si dragostea noastra pentru Franta sunt din fericire in perfecta concordanta cu interesele Romaniei.
Dar in afara de aceasta comunitate, foarte pretioasa de sigur, formula germana. .3eutschland uber alles" cum si sovinismul maghiar dau conflictului actual ingrozitorul spectacol al unui razboi de rasa.
Oare comunitatea dintre noi si latinitate, careia in definitiv le datorim existenta ca popor iparte intre atatea neamuri straine sa nu cantareasca cu nimic si hotararea politicei statului roman?
Omenirea in general si neamul romanesc in special, datoreste prea mult civilizatiunilor franceza si italiana pentru ca in atari momente sa nu se tine seama de sentimentele noastre de iiolidaritate fireasca cum si de ura provocata de Maghiari prin procedeurile lor barbare de deznationalizare ale Romanilor de peste munti. Elementul roman de peste Carpati, a constituit adevarata pavaza a acestui sambure de romanism care e Statul roman.
Acelor frati le datorim trezirea constiintei noastre nationale si insasi primele elemente de ctiltura. Pentru noi distrugerea urmarita de Maghiari, ar nimici, la intregirea Romaniei mari, insasi existenta Regatului roman.
Hegemonia germano-maghiara ameninta neamul romanesc mai mult ca pe oricare alt po-por, greul revendicarilor noastre etnice si teritoriale fiind indreptat impotriva Austro-Ungariei. Chiar de am ramanea neutri, odata victoriosi, Germanii, Maghiarii si acum Bulgarii = din motive economice si politice - nu ne vor ierta nici macar trista neutralitate. Starea sufleteasca a acestor trei popoare, cari pun notiunea de forta mai presus decat cea de drept, ne arata dru-mul de apucat. Zdrobirea posibila a Serbiei ar izola complect Regatul roman de tarile, de cari ne leaga interese comune si, paralizand armata romana, ar paraliza si realizarea unei Romanii mari sau - lucru tot asa de grav ar schimba orientarea politicei noastre externe. ingradirea Romaniei ni se prezinta ca o amenintare, cu atat mai precisa, cu cat avem convingerea, ca - dupa zdrobirea Serbiei - va veni randul Romaniei. Afirmam ca, in cercurile militare hulgare, tema unui atac impotriva Romaniei face parte obligatorie din cuvantarile ce sefii de regimente tin mobilizatilor. Sechestrarea noastra va avea pentru noi urmarile dezastroase ale unui razboi nenorocit.
Nu e cu putinta ca poporul roman sa ceara altora realizarea idealului sau national, ci sa capete, ce trebuie sa cucereasca. O atare nepasare mercantila ar avea inrauriri fatale asupra intregii noastre vieti de Stat. Orice s-ar zice, popoarele ca si clasele fara ideal, nu au drept la existenta.
Pentru toate aceste motive, intrucat justele revendicari ale Romaniei in Austro-Ungaria au fost recunoscute de puterile impatritei intelegeri, socotim incheierea unui tractat si a unei conventiuni militare cu aceste Puteri ca fiind absolut necesare.
Operatiunile armatei romane, usurand sarcina trupelor rusesti si celor anglo-franceze, cari vor opera in Bulgaria si in Serbia, vor grabi incheierea pacii si infaptuirea idealului nostru national."