Mai sunt
00
00
00
00
X
Categorii:
inchide meniul
Manuale Scolare
Bestselleruri
L-V 08:00 - 20:00 0371.781.781

Continentul barbar - Keith Lowe

4

43.92  Lei 54.9  Lei

sau 4392 de puncte. Detalii.

In stoc

Cod: LIT978-606-33-3760-4

An aparitie: 2019

Autor: Keith Lowe

Categoria: Literatura Universala

Colectie: Kronika

Editie: Necartonata

Editura: LITERA

Format: 200 x 140 x 30 mm

Nr. pagini: 576



Adauga in wishlist

Trebuie sa fii logat

Comanda Rapid

Poti comanda acest produs introducand numarul tau de telefon. Vei fi apelat de un operator Libris.ro in cele mai scurt timp pentru prealuarea datelor necesare. comanda rapid
Transport Gratuit peste 75 de lei
Puncte de fidelitate
30 de Zile Drept de Retur
 

Continentul barbar. Europa si urmarile celui de-al doilea Razboi Mondial

 
Cel de-al Doilea Razboi Mondial a lasat in urma lui o Europa in haos. Peisajele fusesera distruse, orase intregi rase de pe fata pamantului si mai mult de 35 de milioane de oameni ucisi. Pe cea mai mare parte din continent, institutiile a caror existenta o consideram astazi un lucru firesc – cum ar fi politia, presa, transportul, administratiile locale si nationale – erau fie cu totul absente, fie compromise total. Rata criminalitatii ajunsese la niveluri extrem de ridicate, economia se prabusise, iar populatia Europei se afla in pragul foametei. In acest studiu inovator al anilor care au urmat conflagratiei mondiale, Keith Lowe descrie un continent inca bantuit de violenta, unde mari parti ale populatiei trebuiau inca sa accepte faptul ca razboiul se terminase. El scoate in evidenta moralitatea deformata si nevoia insatiabila de razbunare care au reprezentat mostenirea acestui conflict. Descrie purificarea etnica si razboaiele civile care au distrus vietile oamenilor obisnuiti de la Marea Baltica la Mediterana si intemeierea unei noi ordini mondiale care a adus, in cele din urma, stabilitate, intr-un continent zguduit din temelii. Acestea au fost realitati, ne spune autorul, care au existat pe tot continentul – la Est si la Vest. Bazandu-se pe documente originale, pe interviuri si literatura de specialitate in opt limbi diferite, Continentul barbar ne ofera o imagine a unei scurte perioade haotice dintre finalul celui de-al Doilea Razboi Mondial si inceputul Razboiului Rece. Cartea  reprezinta o premiera, fiind prima lucrare importanta despre aceasta perioada. 
 
Dupa ce a petrecut peste un deceniu lucrand ca editor, Keith Lowe este acum istoric si autor de carti de istorie. Este recunoscut drept o autoritate in ceea ce priveste cel de-al Doilea Razboi Mondial si a fost invitat adesea la radio si la TV, atat in Marea Britanie, cat si in SUA. Este autorul apreciatei lucrari Inferno: The Devastation of Hamburg, 1943. Locuieste in nordul Londrei, impreuna cu sotia si cei doi copii. 

Livrarea se face din stoc din depozitul de carte Libris, in zilele lucratoare. Transportul este gratuit prin curier rapid, oriunde in Romania, pentru orice comanda de minimum 75 de lei. Pentru orice solicitare apelati call center-ul Libris de luni pana vineri intre orele 8-20.

Altii au comandat si...

commentarii
Rating general al produsului
4 (2 review-uri)

Ai cumparat acest produs? Spune-ti parerea!

Acorda o nota produsului

Review-uri
Florina56 08/28/2020
Nu mai exista guvernare nici nationala, nici locala. Nu exista scoli sau universitati, nici biblioteci sau arhive, nu exista acces la nici un fel de informatie. Nu exista cinematograf sau teatru si, cu siguranta, nu exista televiziune. [...] Nu exista banci, dar asta nu este o problema, pentru ca banii nu mai au nici o valoare. Nu exista magazine, pentru ca nimeni nu are nimic de vandut. Nu se mai produce nimic: marile fabrici si intreprinderi care existau candva au fost fie distruse, fie demolate, la fel ca majoritatea celorlalte cladiri. [...] Nu exista rusine. Nu exista moralitate. Exista doar instinct de supravietuire. [...] In 1944 si 1945, zone intinse din Europa au fost stapanite de haos luni de zile la rand.Romania a fost o privilegiata la sfarsitul razboiului, pentru ca acesta lasase putine urme pe teritoriul nostru. Sigur, costul uman a fost ingrozitor si la noi, dar orasele s-au pastrat in mare parte nealterate, iar societatea functiona. Pana cand nu comparam situatia de la noi cu cea din Europa, aceasta realitate e greu de acceptat.Am intotdeauna o retinere cand citesc carti cu subiecte extrem de cuprinzatoare, fie temporal, fie spatial, cu atat mai mult daca e vorba de ambele. Exista intotdeauna avantaje si dezavantaje. Plusul este dat, evident, de posibilitatea construirii unei imagini de ansamblu, a unui context si a unui tablou general. Si pentru ca suntem tentati de prea multe ori sa ne limitam la propria bucatica de istorie, ne scapa motivatiile si intelesurile marilor hotarari care nu doar ne afecteaza, dar chiar ne determina experienta particulara. Asa cum individul, desi unic, provine dintr-o familie si este modelat de catre aceasta, la fel si statele exista intr-o comunitate (tot mai) larga si se influenteaza reciproc, uneori chiar impotriva propriei vointe. Nicicand nu s-a vazut mai clar lucrul acesta decat in razboaiele mondiale si in toata perioada urmatoare. Dar daca nu incape indoiala asupra necesitatii prezentarii contextului general, este la fel de clar ca acesta nu are cum sa surprinda detalii(le decisive). In concret, o lucrare care incearca sa compare colectivizarea din statele comunist est-europene nu o poate face decat schematic, fiindca nu are nici spatiul necesar, nici de cele mai multe ori cunostintele aprofundate pentru a o face. E aproape imposibil sa prezinti cifrele corecte ale represiunii, de pilda. Lucram cu estimari, bombastice ori subevaluate, in functie de interesele sau ideologia celor care le propun. Am vazut cifre eronate, aprecieri aproximative sau chiar ani gresiti inclusiv la specialisti recunoscuti international, ca Tony Judt, de pilda. Mai apoi, exista un etos propriu nu doar natiunilor, ci si regiunilor, etniilor ori grupurilor religioase din interiorul unei tari. Atat de multe variabile si particularitati fac sa fie extrem de dificila intelegerea si operarea lor de catre cineva care nu e extrem de familiarizat cu ele. Spre meritul lui Keith Lowe, subliniaza el insusi de multe ori faptul ca aproape toate cifrele si statisticile preluate sunt contestate si contestabile. Din punctul acesta de vedere, avem parte de o onestitate destul de rara. Dar volumul nu se remarca doar prin asta. Lowe reuseste sa descrie foarte bine proportiile dezastrului european postbelic: avem orase distruse aproape in totalitate de bombardamente si lupte de strada, avem masacre legale si razbunari in afara legii (ce paradox sinistru), avem miscari de populatii fara precedent, cruzime si imoralitate in aproape toate colturile Europei. Berlinul postbelic inregistra 2000 de arestari zilnic si o degradare completa a conceptului de proprietate: Toata lumea fura de la toata lumea, pentru ca fiecare a fost victima furturilor. Iar mare parte din reusita acestei descrieri este data de scriitura simpla, prietenoasa si cursiva. Nu mai putin importanta mi se pare structurarea in cele patru parti tematice (Mostenirea razboiului, Razbunarea, Purificarea etnica, Razboi civil) si in subcapitole. Nu trateaza doar distrugerea fizica si cea morala, dar si foametea, lagarele, justitia de tranzitie, violenta politica. Avem un subcapitol chiar despre instaurarea comunismului in Romania, nu foarte detaliata, dar destul de corecta ca informatie. Dupa cum utile mi s-au parut si studiile de caz, precum prezentarea rezistentei antisovietice din tarile baltice. Numai daca ne gandim ca Lituania, o tara mult mai mica in suprafata si populatie decat Transilvania, a avut circa 100.000 de partizani, reevaluam putin situatia autohtona. Pe de alta parte, colectivizarea in statele baltice a fost de o rapiditate pe care Gheorghiu Dej nu putea decat sa o invidieze. Pe scurt si principial: metoda comparatista este foarte utila cata vreme avem informatiile necesare din ambele tabere (dar suntem inca departe de momentul acesta) si mai ales cata vreme nu i ne inchinam fara rezerve. Personal, cred ca mai e nevoie de multe sinteze locale, tematice, dar vad si utilitatea volumelor generice. Iar dintre cele din urma, incercarea britanicului Keith Lowe este categoric una din cele mai reusite si oneste. Traducerea in romana respecta cursivitatea stilului (se vede formatia de literat a autorului), ceea ce este o mare calitate. Singura scapare importanta pe care am sesizat-o vine dintr-o lipsa de adaptare sau, probabil, o nefamiliarizare cu istoria recenta: celebra referire a generalului Radescu la comunistii fara neam si Dumnezeu (o trimitere la acronimul aliantei progresiste FND Frontul National Democrat) a fost redata incorect ca fara tara si fara Dumnezeu, pierzand astfel mult din sensul initial. Altminteri, editia este foarte reusita, iar Kronika ramane una dintre cele mai consistente colectii din mediul nostru editorial.
Lau34 07/11/2020
Nu mai exista guvernare nici nationala, nici locala. Nu exista scoli sau universitati, nici biblioteci sau arhive, nu exista acces la nici un fel de informatie. Nu exista cinematograf sau teatru si, cu siguranta, nu exista televiziune. [...] Nu exista banci, dar asta nu este o problema, pentru ca banii nu mai au nici o valoare. Nu exista magazine, pentru ca nimeni nu are nimic de vandut. Nu se mai produce nimic: marile fabrici si intreprinderi care existau candva au fost fie distruse, fie demolate, la fel ca majoritatea celorlalte cladiri. [...] Nu exista rusine. Nu exista moralitate. Exista doar instinct de supravietuire. [...] In 1944 si 1945, zone intinse din Europa au fost stapanite de haos luni de zile la rand.Romania a fost o privilegiata la sfarsitul razboiului, pentru ca acesta lasase putine urme pe teritoriul nostru. Sigur, costul uman a fost ingrozitor si la noi, dar orasele s-au pastrat in mare parte nealterate, iar societatea functiona. Pana cand nu comparam situatia de la noi cu cea din Europa, aceasta realitate e greu de acceptat.Am intotdeauna o retinere cand citesc carti cu subiecte extrem de cuprinzatoare, fie temporal, fie spatial, cu atat mai mult daca e vorba de ambele. Exista intotdeauna avantaje si dezavantaje. Plusul este dat, evident, de posibilitatea construirii unei imagini de ansamblu, a unui context si a unui tablou general. Si pentru ca suntem tentati de prea multe ori sa ne limitam la propria bucatica de istorie, ne scapa motivatiile si intelesurile marilor hotarari care nu doar ne afecteaza, dar chiar ne determina experienta particulara. Asa cum individul, desi unic, provine dintr-o familie si este modelat de catre aceasta, la fel si statele exista intr-o comunitate (tot mai) larga si se influenteaza reciproc, uneori chiar impotriva propriei vointe. Nicicand nu s-a vazut mai clar lucrul acesta decat in razboaiele mondiale si in toata perioada urmatoare. Dar daca nu incape indoiala asupra necesitatii prezentarii contextului general, este la fel de clar ca acesta nu are cum sa surprinda detalii(le decisive). In concret, o lucrare care incearca sa compare colectivizarea din statele comunist est-europene nu o poate face decat schematic, fiindca nu are nici spatiul necesar, nici de cele mai multe ori cunostintele aprofundate pentru a o face. E aproape imposibil sa prezinti cifrele corecte ale represiunii, de pilda. Lucram cu estimari, bombastice ori subevaluate, in functie de interesele sau ideologia celor care le propun. Am vazut cifre eronate, aprecieri aproximative sau chiar ani gresiti inclusiv la specialisti recunoscuti international, ca Tony Judt, de pilda. Mai apoi, exista un etos propriu nu doar natiunilor, ci si regiunilor, etniilor ori grupurilor religioase din interiorul unei tari. Atat de multe variabile si particularitati fac sa fie extrem de dificila intelegerea si operarea lor de catre cineva care nu e extrem de familiarizat cu ele. Spre meritul lui Keith Lowe, subliniaza el insusi de multe ori faptul ca aproape toate cifrele si statisticile preluate sunt contestate si contestabile. Din punctul acesta de vedere, avem parte de o onestitate destul de rara. Dar volumul nu se remarca doar prin asta. Lowe reuseste sa descrie foarte bine proportiile dezastrului european postbelic: avem orase distruse aproape in totalitate de bombardamente si lupte de strada, avem masacre legale si razbunari in afara legii (ce paradox sinistru), avem miscari de populatii fara precedent, cruzime si imoralitate in aproape toate colturile Europei. Berlinul postbelic inregistra 2000 de arestari zilnic si o degradare completa a conceptului de proprietate: Toata lumea fura de la toata lumea, pentru ca fiecare a fost victima furturilor. Iar mare parte din reusita acestei descrieri este data de scriitura simpla, prietenoasa si cursiva. Nu mai putin importanta mi se pare structurarea in cele patru parti tematice (Mostenirea razboiului, Razbunarea, Purificarea etnica, Razboi civil) si in subcapitole. Nu trateaza doar distrugerea fizica si cea morala, dar si foametea, lagarele, justitia de tranzitie, violenta politica. Avem un subcapitol chiar despre instaurarea comunismului in Romania, nu foarte detaliata, dar destul de corecta ca informatie. Dupa cum utile mi s-au parut si studiile de caz, precum prezentarea rezistentei antisovietice din tarile baltice. Numai daca ne gandim ca Lituania, o tara mult mai mica in suprafata si populatie decat Transilvania, a avut circa 100.000 de partizani, reevaluam putin situatia autohtona. Pe de alta parte, colectivizarea in statele baltice a fost de o rapiditate pe care Gheorghiu Dej nu putea decat sa o invidieze. Pe scurt si principial: metoda comparatista este foarte utila cata vreme avem informatiile necesare din ambele tabere (dar suntem inca departe de momentul acesta) si mai ales cata vreme nu i ne inchinam fara rezerve. Personal, cred ca mai e nevoie de multe sinteze locale, tematice, dar vad si utilitatea volumelor generice. Iar dintre cele din urma, incercarea britanicului Keith Lowe este categoric una din cele mai reusite si oneste. Traducerea in romana respecta cursivitatea stilului (se vede formatia de literat a autorului), ceea ce este o mare calitate. Singura scapare importanta pe care am sesizat-o vine dintr-o lipsa de adaptare sau, probabil, o nefamiliarizare cu istoria recenta: celebra referire a generalului Radescu la comunistii fara neam si Dumnezeu (o trimitere la acronimul aliantei progresiste FND Frontul National Democrat) a fost redata incorect ca fara tara si fara Dumnezeu, pierzand astfel mult din sensul initial. Altminteri, editia este foarte reusita, iar Kronika ramane una dintre cele mai consistente colectii din mediul nostru editorial.

sus
Feedback Wishlist