Secolul XX a fost pentru dans epoca unor intense bulversari. S-au conturat doua mari tendinte: asumarea mostenirii trecutului si contestarea sa violenta. In paralel cu persistenta codurilor clasice, uneori rearanjate dupa gustul zilei, s-a produs o adevarata explozie. Din dorinta de a face tabula rasa cu trecutul, dansul contemporan a explorat in toate sensurile capacitatile corpului dansant, dezvoltand miscarea in spatiu.

La inceputul secolului XXI, avem de-acum suficienta distantare pentru a analiza diferitele evolutii si revolutii si a distinge intre continuitate si ruptura. De altfel, bariera dintre dansul clasic si cel contemporan, altadata de netrecut, este azi depasita, dand nastere unei forme artistice care pune traditia si inovatia in serviciul demersului artistic autentic.

Aceasta carte minunata traseaza in paralel cele doua drumuri, al evolutiei clasicului si al contestarii sale, inainte de a le aduce laolalta in vremea noastra, cand coregrafii se inspira fara discriminare din cele doua registre. Sunt incluse fragmente din textele unor coregrafi care evoca propria lor practica, propunand o reflectie asupra corpului uman ca depozitar al memoriei, cat si a felului cum o percepem. Ea constituie o lucrare de referinta asupra unui subiect inca prea putin abordat.