Lui Dănuţ îi plăcea cerul purpuriu, cerul la asfinţit, cerul înnorat, cerul albastru şi cerul plin de zmeie. Mai ales cerul plin de zmeie. Adesea, îşi cheltuia micile lui economii la magazinul de jucării din apropiere, de unde cumpăra un zmeu şi o sfoară. Locuind aproape de o plajă cu vânt puternic, numai bun pentru înălţatul zmeului, băieţelul era fericit pentru că se putea juca, însă erau şi zile în care vântul se oprea brusc, iar zmeul cădea la pământ.