Fragment din cartea "Despre destin" de Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu:

"In sfarsit, mai exista tema Alesului (in toate religiile, in literatura, in filme). Cel ales traieste de la cap la coada prin delegatie din inalt. El nu are o personalitate si vointa proprii, ci doar primeste "vestea" vietii pentru care a fost pregatit in taina transcendentei. Un Ales faimos este Moise, teleghidat tot timpul de Iahve, dar preocupat doar de soarta poporului lui Israel. Cel mai celebru Ales biblic este neindoielnic Fecioara Maria, caci destinul care i-a fost hotarat este legat de mantuitorul intregii specii umane. In literatura, Thomas Mann a scris un roman chiar cu acest titlu (Der Erwahlte), iar in vremea noastra tema Alesului a facut furori in cinematografie in primul rand prin Matrix. Toti Alesii sunt instrumente de implinire a unui proiect de dincolo de ei si cu totii sunt modesti si uimiti de ce li se intampla, de vreme ce nu inteleg in virtutea caror calitati au fost distribuiti intr-un rol pentru care nu se simt defel potriviti (Moise ii spune Domnului ca e "impiedicat la vorbire" ).
Important e ca, in toate cazurile in care destinul e talmacit printr-o instanta supra-umana, individul e redus la ceea ce s-ar putea numi un ego pacient (adica "rabdator"), dispus sa se inscrie fara sa carteascal in fatalitatea predestinarii sale si sa accepte astfel ca "suma alegerilor noastre" este de fapt o iluzie. In variantele mitologice ale destinului, libertatea de actiune a individului este extrem de redusa, daca nu de-a dreptul inexistenta. Mai toate sensurile cornune ale destinutui - un soi de concentrat de necesitate si capriciu divin - par cazute din cer. "Voja divina" se substituie in toate aceste cazuri vointei si tibertatii individuale.
"...Fiecare dintre aceste "intruchipari" avea un profil distinct, specific, dar toate laolalta trimiteau spre acelasi gand: viata noastra este reflexul unei "necesitati" venite din afara ei si lasand libertatii individuale [...] un spatiu de joc mai mult sau mai putin restrans, dar, in orice caz, insuficient pentru a ingadui autonomia neconditionata a individului"."