Tradusa in premiera in Romania, seria de carti “DETECTIVII TIMPULUI” se bucura de un mare succes in Germania unde multi profesori o recomanda elevilor lor. Volumele sunt concepute ca niste romane politiste, pline de mister care-i transporta pe copii in trecut.  Povestile se bazeaza pe evenimente istorice reale. La finalul fiecarei carti, copiii vor gasi un glosar de termeni istoriciimportanti referitori la perioada respectiva. Seria “DETECTIVII TIMPULUI” cuprinde 10 carti recomandate copiilor peste 9 ani.

    Cum traiau oamenii in Egiptul Antic sau pe vremea lui Alexandru cel Mare? Cum se imbracau, ce obiceiuri aveau Cezar, Tutankamon sau Marco Polo? Sunt doar cateva din informatiile pe care copiii le pot afla in timp ce vor face pe detectivii alaturi de eroii acestor carti pline de aventuri. Autorul seriei, Fabian Lenk este un scriitor renumit de romane de mister si suspans pentru copii. El propune parintilor si copiilor o noua metoda ca sa faca istoria materia favorita a copiilor. Mai mult, romanele politiste sunt excelente pentru antrenamentul mintii!

    Detectivii timpului 11- Mormantul lui Genghis-Han: Julian, Kim si Leon calatoresc prin timp pe urmele raufacatorilor. Insa calatoriile in timp nu sunt deloc lipsite de pericole... Mongolia - 1227 dupa Hristos. Genghis-Han este inmormantat intr-un loc secret. Unde se afla ultimul sau loc de odihna? Detectivii timpului vor sa dezlege acest mister, insa niste jefuitori de morminte le ingreuneaza cercetarile.
    Fragment din romanul "Detectivii timpului 11 Mormantul lui Genghis-Han" de Fabian Lenk:

    “— Ceva nu e in regula, zise Kim. Julian se uita la ea intrebator. Nu iti pot explica, adauga Kim. Dar si Kija simte.
    — Ti-e frica?
    — Asta ar fi ceva exagerat. E doar... un sentiment neplacut, stii?
    Julian ofta.
    — Hai sa ne continuam treaba, propuse el dupa ceva timp si se ridica in picioare.
    Hanul mort era asezat intr-un pat cu baldachin alb. Corpul i se sprijinea pe perne. Purta casca si pieptar, iar pe dedesubt avea o camasa din cea mai fina matase chinezeasca. Arcul si sagetile se aflau langa el. Suveranul oceanic era indreptat cu fata spre nord. Curand urma sa inceapa drumul greu catre muntele sacru.
    Carul in care se afla patul era foarte mare si avea roti inalte cat un om. Era nevoie de treizeci de camile ca sa puna vehiculul greoi in miscare. Insa nu doar hanul trebuia carat, ci si comorile sale.
    Prietenii fura insarcinati ca, impreuna cu alti servitori, sa incarce cufere pline cu aur si pietre pretioase. Soldatii urmareau fiecare miscare a servituilor. Insa cel mai atent observator era Qutula.
    Icnind, Julian ridica un cufar in carul funebru. Arunca o privire catre mort. O pala de vant rascoli nisipul marunt al stepei, iar baldachinul se umfla precum o vela. Lui Julian i se paru brusc ca l-ar fi vazut pe han miscandu-se. Se stradui sa se uite mai cu luare-aminte. Oare se legana usor corpul?
    “Nu, asa ceva nu se poate'', isi zise Julian. Hanul era mort. Dintii lui Julian incepura sa clantane. Asta nu era doar din cauza vantului rece care vajaia peste peisajul monoton. Cineva il atinse pe Julian pe umar. Se intoarse, cu inima in gat.
    — Ce esti asa sperios? intreba Kim zambind.
    Leon statea in spatele ei, zambind si el.
    — Foarte amuzant! zise Julian enervat.
    Kim nu mai continua glumele.
    — Ia uite, vine o chestie deosebita!
    Un servitor aduse palosul hanului si il puse cu grija intr-o ladita. Qutula nu il pierdea din ochi pe acel om si il trimise din nou sa care altceva.”