Continuarea volumului Intre paduri si ape. La pas spre Constantinopol: de la Dunarea de Mijloc pana la Portile de Fier (Humanitas, 2015)

La mijlocul anilor ’30, la varsta de optsprezece ani, Patrick Leigh Fermor a pornit din Olanda catre Constantinopol, intr-o calatorie care a fost subiectul a trei dintre cele mai indragite carti ale sale. Cea de-a treia, Drum intrerupt: De la Portile de Fier pana la Muntele Athos, a vazut lumina tiparului abia in 2013, dupa moartea autorului.

„Imaginea celuilalt“ are un maestru inegalabil in persoana lui Patrick Leigh Fermor. Dar cine e, in cazul de fata, „celalalt“? Homo balcanicus, europeanul de pe cele doua maluri ale Dunarii, salbatic, ospitalier, aristocrat, orgiastic, alaturi de care el, „barbarul“ britanic, traieste momente unice.

Cu insusirea uimitoare a englezului de a se acomoda rapid oriunde, PLF invata romaneste, bulgareste, greceste, isi gaseste hogeac intr-o coliba de langa Rusciuk si doarme la fel de adanc in patul somptuos al cutarui aristocrat bucurestean. Printr-o arheologie personala, dibuieste cuvinte definitorii ale sufletului romanesc: doina, dor, zbucium, dar si filonul lui hedonist: tuica, mititei „rulati pe coapsa“ ori femei splendide pe care le priveste „cu ochi de mojic“. Recursul la istorie lamureste climatul balcanic, prea adesea invrajbit, unde dusmania, razbunarea, neuitarea alterneaza cu impacarea vremelnica, cu interactiunea gastronomica ori cu strategia matrimoniala. E anevoie de ales ce ne atrage mai mult: descrierea trufasului Bucuresti interbelic, cu nota lui acuzat occidentala, satul bulgaresc randuit intre rigoare si fatarnicie ori cosmopolitul Munte Athos, unde vietuiesc calugari greci, rusi si romani, intr-o inteleapta detasare de cele lumesti.

Este o perceptie multisenzoriala a omului din acest spatiu ce transforma naratiunea lui PLF intr-un ghid cu perspectiva inedita. Incerci sa-i calci pe urme, caci Drum intrerupt ramane o initiere desavarsita in permanentele spiritului balcanic. (Georgeta FILITTI)
Fragment din carte:

"NADEJDA ERA UN GHID PRICEPUT si patimas. Am privit vechile obiecte trace din muzeu: tablite cu razboinici si vanatori calare, femei cu masti bizare si minunata masca mortuara din argint a unui tanar print trac. Frumoasele si uimitoarele comori din aur prelucrat care au aparut dupa razboi si pe care le-am vazut numai in fotografii - talere stralucitoare cu un model din fete dispuse radial, un ulcior in forma de cap de femeie, un riton ca un cap de cerb, amfore cu centauri cabrati drept manere - inca erau adanc ingropate in pamant.
Am vizitat un palc de manastiri de pe un deal din nordul orasului. Acolo arn vazut pentru prima oara in viata mea - caci nu pot pune la socoteala biserica reconstruita si iconografia moderna din Rila - vechi biserici bizantine (in comparatie cu imitatiile lor recente), care se gasesc pretutindeni in intreaga lume ortodoxa. Imprejmuite de ziduri si inconjurate de curti cu dale vechi sau pietruite, avand in jur copaci si chiparosi ca niste catarge, aceste constructii din caramizi cenusii, rosietice sau aurii ca mierea, sprijinite pe cilindri strapunsi de ambrazuri, cu cupole din olane decolorate, curbandu-se spre crestetul jos, ca un con de pin sub intrepatrunderea solzilor ce tocmai cep sa se deschida, ori prinse in otel sau plumb striat si canelat, erau strabunele a sute de biserici pe care aveam sa le explorez in deceniile urmatoare. Micul interior concav, cu delicata lumina aurie care intra prin ferestrele inalte in tambur, asa de intunecat la inceput, dupa albastrul de afara; ambrazurile bolte ale usilor care strapungeau zidurile groase ale pronaosului, demne de un donjon, patrunzand in nartex; transepturile, absidele, iconostasul masiv, toate acestea alcatuiau fundalul unei armate de personaje de seama pictate: sfinti si ingeri nepamanteni, ingalbeniti, regi si regine incoronati, roiuri de nimburi intrepatrunse, Judecati de Apoi si scene cu martirii, iar fiecare dintre figurile acelea cu ochii mari avea de o parte si de alta un text explicativ in greaca, cu elaborata caligrafie bizantina, decojita acum. Acesti uluitori sfinti pictati erau, de-as fi stiut in acea dupa-amiaza, strajerii, prevestitorii si solii singuratici unei armate numeroase, raspanditi in sute de biserici, de care m-am interesat de atunci multi ani la rand, cu tot mai multa placere, din Bucovina, in nordul Romaniei, aproape de granita cu Polonia si Rusia, pana in Egipt si din Sicilia pana in Capadocia. "