Dupa ce lansase cel mai indraznet si modern proiect editorial al vremii, anume publicarea in editie „de buzunar“ a Cantonierului lui Petrarca, facand din acesta modelul poeziei de iubire al intregii Europe occidentale pentru multe secole, aristocratul si rafinatul intelectual venetian Pietro Bembo traieste o misterioasa poveste de dragoste cu Lucretia Borgia, una dintre cele mai fascinante femei ale unei epoci ea insasi fascinanta, Renasterea. Apoi, filtrandu-si propria experienta erotica prin sita culturii antice, dar si a poeziei lui Petrarca si a prozei lui Boccaccio, Bembo scrie, intr-o vreme care facuse din iubire o tema centrala a filozofiei si literaturii, o exceptionala dezbatere despre iubire: Asolanii. Intr-un peisaj paradiziac, gradinile vilei din Asolo, nu departe de Venetia, unde isi are curtea regina Ciprului, Caterina Cornaro, trei tineri nobili, incitati de trei frumoase doamne, ne prezinta rand pe rand nebuniile si nefericirile pricinuite de iubire, apoi nesfarsitele bucurii si desfatari pe care numai iubirea, principiu si stimul vital, le poate aduce, in sfarsit puterea iubirii inspirate de frumusete de a cuprinde intr-o unica dorinta trupul si sufletul, conducand la o armonie superi¬oara si nepieritoare. Cititorului de astazi dialogurile lui Bembo ii ofera nu doar abordarea plurala si provocatoare a unei teme fara de moarte, ci si o incantatoare arta a conversatiei la a carei eleganta si rafinament vremurile noastre nu pot decat sa viseze cu nostalgie si speranta.