Ioan-Aurel Pop
Ioan-Aurel Pop
Încerc să nu uit niciodată că sunt un om obișnuit, că trăiesc între oameni, că umblu (pe jos) printre ei și cu ei. Tânjesc după echilibru și urăsc excesele de orice fel. Îmi place umorul, dar nu și ironia manifestată în raport cu cei mici, cu subordonații, cu elevii și studenții. Mă seacă aroganța unora, care se cred zei pe pământ, care dau mereu sfaturi și care, sub masca toleranței, sunt intoleranți. Cred că multe rele ni se trag din înfumurare, superficialitate și asumare de roluri greșite. Încerc să-i conving pe oameni – fără să excelez – să facă numai ceea ce trebuie, ceea ce știu mai bine, conform pregătirii lor, conform specializării lor și nu conform aspirațiilor lor refulate și disproporționate. Multe dintre relele acestei lumi se petrec din cauză că vrem să conducem societatea când suntem pregătiți să conducem doar o mașină, că suntem ingineri și ne credem medici, că știm să descifrăm formule chimice, dar vrem să descifrăm trecutul universal sau național etc. Mă doare faptul că nu prețuim planeta pe care trăim, că începem să uităm de oameni și că terfelim uneori colțul insignifiant de pământ binecuvântat care se cheamă România. Altminteri, mă bucur de fiecare clipă dată de Dumnezeu, îmi vine câteodată – precum lui Ion, din romanul omonim al lui Rebreanu – să sărut pământul reavăn și nu încetez să mă încânt și descânt în fața minunii care se cheamă viață. Cărțile de ficțiune, ca și trecutul, sunt viață. Cărțile bune de istorie sunt viață reală care a fost, cărțile de beletristică sunt viață imaginată, care ar fi putut să fie, care ar putea fi în viitor, care nu va fi niciodată decât în mintea noastră…
Recomandări:
John Fowles, „Magicianul”
Axel Munthe, „Cartea de la San Michele”
Feodor Dostoievski, „Crimă și pedeapsă”
Mihai Eminescu, „Poezii”
George Călinescu, „Cartea nunții”
Mihail Sebastian, „Steaua fără nume”
Henryk Sienkiewicz, „Quo vadis?”
Francois Villon, „Poezii”
Liviu Rebreanu, „Pădurea spânzuraților”
Gheorghe I. Brătianu, „Originile și formarea unității românești”
Toate sunt vieți paralele, fără de care nu putem trăi deplin.
---------------------
---------------------
.00Lei
.00Lei
Primești 0 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
Încerc să nu uit niciodată că sunt un om obișnuit, că trăiesc între oameni, că umblu (pe jos) printre ei și cu ei. Tânjesc după echilibru și urăsc excesele de orice fel. Îmi place umorul, dar nu și ironia manifestată în raport cu cei mici, cu subordonații, cu elevii și studenții. Mă seacă aroganța unora, care se cred zei pe pământ, care dau mereu sfaturi și care, sub masca toleranței, sunt intoleranți. Cred că multe rele ni se trag din înfumurare, superficialitate și asumare de roluri greșite. Încerc să-i conving pe oameni – fără să excelez – să facă numai ceea ce trebuie, ceea ce știu mai bine, conform pregătirii lor, conform specializării lor și nu conform aspirațiilor lor refulate și disproporționate. Multe dintre relele acestei lumi se petrec din cauză că vrem să conducem societatea când suntem pregătiți să conducem doar o mașină, că suntem ingineri și ne credem medici, că știm să descifrăm formule chimice, dar vrem să descifrăm trecutul universal sau național etc. Mă doare faptul că nu prețuim planeta pe care trăim, că începem să uităm de oameni și că terfelim uneori colțul insignifiant de pământ binecuvântat care se cheamă România. Altminteri, mă bucur de fiecare clipă dată de Dumnezeu, îmi vine câteodată – precum lui Ion, din romanul omonim al lui Rebreanu – să sărut pământul reavăn și nu încetez să mă încânt și descânt în fața minunii care se cheamă viață. Cărțile de ficțiune, ca și trecutul, sunt viață. Cărțile bune de istorie sunt viață reală care a fost, cărțile de beletristică sunt viață imaginată, care ar fi putut să fie, care ar putea fi în viitor, care nu va fi niciodată decât în mintea noastră…
Recomandări:
John Fowles, „Magicianul”
Axel Munthe, „Cartea de la San Michele”
Feodor Dostoievski, „Crimă și pedeapsă”
Mihai Eminescu, „Poezii”
George Călinescu, „Cartea nunții”
Mihail Sebastian, „Steaua fără nume”
Henryk Sienkiewicz, „Quo vadis?”
Francois Villon, „Poezii”
Liviu Rebreanu, „Pădurea spânzuraților”
Gheorghe I. Brătianu, „Originile și formarea unității românești”
Toate sunt vieți paralele, fără de care nu putem trăi deplin.
---------------------
---------------------
Detaliile produsului
- Categoria: Oameni Si Carti
- Cod: OC0025
