Soren Kierkegaard a fost un filosof danez, teolog, poet, critic social si autor religios. S-a nascut in 1813 la Copenhaga. Opera sa filosofica evidentiaza primatul individului concret si importanta alegerii personale si a angajamentului. Critic acerb al ganditorilor idealisti contemporani cu el, Kierkegaard este considerat primul filosof existentialist. Veti gasi aici fragmente din cele mai importante lucrari ale sale.

    Volumul de fata e alcatuit si prefatat de Robert Ferguson, autor al The Hammer and the Cross: A New History of the Vikings, precum si a doua romane in limba daneza. E romancier, biograf, dramaturg si istoric.

    Fragment:

 

   “Viata unui mare ganditor sau scriitor sau pictor a fost mereu importanta pentru mine in incercarea de a intelege acea persoana si de a scoate cat mai multe de la ea. Circumstantele vietii lui Kierkegaard par sa dea o autoritate extraordinara operei lui, din doua motive. Il cred cand spune ca s-a lepadat de credinta crestina a copilariei sale inainte de a o redobandi ca adult; iar decesele timpurii din familia lui apropiata - mama si cei cinci frati si surori care au murit - alaturi de constiinta fragilitatii sale fizice, l-au facut sa constientizeze moartea intr-un fel unic si puternic, ca fiind ceva care ar fi putut sa i se intample in orice clipa. I-a dat o constiinta vie a caracterului trecator al vietii. Un prieten isi aminteste ca era atat de sigur ca nu va apuca sa traiasca pana la 34 de ani, incat atunci cand i-a implinit, s-a dus sa verifice data nasterii lui in arhiva bisericii, ca sa se asigure.
    Kierkegaard este deseori considerat tatal existentialismului, curentul filosofic asociat cu Jean-Paul Sartre si Albert Camus, care a devenit proeminent in Europa si America in anii 1950. In acest sens, el a fost un om modern cu o minte moderna. Avea acel tip de inteligenta vioaie si remarcabila care vede ca fiecare potential plan dc actiune si fiecare judecata pe care o facem au justificare. Acest punct de vedere este cunoscut uneori ca „vedere judicioasa", abilitatea de a vedca ambele fatete (sau mai multe) ale unei dispute.
    Ar putea fi o aptitudine foarte utila intr-o sala de judecata, dar in vietile noastre private, daca nu avem grija, se poate foarte usor transforma intr-un relativism moral: spunem este acceptabil atunci cand cineva jefuieste o banca fiindca nu are bani si nu poate obtine o slujba.”