Luceafarul poeziei romanesti, cum l-a numit pentru prima data Patriarhul Miron Cristea, Mihai Eminescu a fost si ramane un mare creator de sinteze perene, care i-au permis sa fie in acelasi timp un mare patriot roman si un om universal. In aceasta calitate, el este mereu actual ca pilda de urmat pentru fiecare generatie. Din opera poetica si din publicistica lui Mihai Eminescu se desprind trei mari sinteze creatoare: iubirea fata de spiritualitatea poporului roman si pasiunea pentru cultura universala; admiratia fata de frumusetile peisajului natural romanesc si pasiunea pentru intelegerea universului fizic; elogierea istoriei poporului roman si pasiunea pentru analiza critica a problemelor prezente din societatea romaneasca.

 

Prima sinteza creatoare amintita anterior se vede in dorinta lui Eminescu de-a cunoaste limba romana din diferite provincii romanesti, dar si limba romana veche, inclusiv cartile bisericesti, mai ales ca patru dintre surorile mamei sale erau monahii (Fevronia, Olimpiada, Sofia si Xenia), una dintre ele fiind stareta Manastirii Agafton, de langa Botosani, unde copilul si apoi tanarul Mihai mergea adesea. Astfel, Mihai Eminescu a recunoscut si apreciat constant rolul Bisericii in dezvoltarea culturii si a limbii romane ca vesmant viu al invataturilor de credinta si al cultului liturgic, dar mai ales eforturile ei ca poporul sa inteleaga in graiul sau Sfanta Scriptura. Pe de alta parte, studiile sale la Viena si Berlin i-au permis sa cunoasca bine gandirea filosofica si cultura occidentala.

 

Sinteza creatoare dintre spiritualitatea sa romaneasca si cultura sa filosofica universala l-a ajutat pe Mihai Eminescu sa devina fauritor al limbii romane literare moderne, intelegand ca, intre multele daruri mostenite din generatiile anterioare, in patrimoniul spiritual al neamului romanesc cel mai mare dar este limba nationala, in care se exprima identitatea etnica si comuniunea intre generatii. De aceea, Eminescu ne cheama azi sa iubim limba romana, sa o cunoastem temeinic si sa o cultivam cu iubire si respect, ea fiind Patria spirituala a identitatii si demnitatii noastre nationale.

 

Admiratia lui Mihai Eminescu pentru frumusetile plaiurilor romanesti, pentru paduri si poieni, pentru tomnaticii „codri de arama” si pentru pitorestile „paduri de argint”, pentru munte si mare se imbina cu admiratia sa pentru frumusetea lunii si a stelelor, dar si cu pasiunea sa pentru intelegerea filosofica a inceputului timpului si spatiului, a universului fizic, a cosmosului, astfel incat unele dintre expresiile sale poetico-filosofice uimesc si azi prin profunzimea intuitiilor sale personale. Eminescu a preluat idei filosofice universale si le-a prelucrat artistic intr-un mod creator admirabil. De aceea, el ne indeamna azi sa iubim frumusetile pamantului romanesc, sa le pastram, sa le aparam de distrugeri si sa le cultivam pentru ca din frumusetile naturii sa primim inspiratie pentru a cultiva si frumusetile sufletului. Totodata, pasiunea lui Eminescu pentru intelegerea universului, a cosmosului, ne indeamna sa promovam dialogul dintre credinta, stiinta si filosofie, dialog pe care noi il cultivam in prezent impreuna cu Universitatile din Bucuresti si Iasi si a dat roade frumoase in ultimii zece ani.

 

Poet romantic, Mihai Eminescu a avut si cultivat o admiratie deosebita fata de istoria poporului roman, elogiind adesea pe domnitorii romani viteji si demni, care si-au aparat patria si credinta stramoseasca in fata navalitorilor straini. Totodata, poetul romantic care elogia trecutul glorios al poporului roman era si un „analist politic” foarte realist si critic al problemelor acute ale societatii romanesti in care traia. El cunostea bine situatia sociala si politica a Europei, dar si starea lucrurilor din propria sa tara. A militat constat pentru unitatea si demnitatea poporului roman. De pilda, a dorit mult unirea Basarabiei si a Transilvaniei cu Romania, dar si propasirea materiala si culturala a poporului roman. De aceea, Mihai Eminescu era un critic aspru al nedreptatilor sociale, fapt care l-a facut uneori incomod. In acest sens, publicistica sa il evidentiaza ca fiind o adevarata enciclopedie, el posedand vaste cunostinte de sociologie, statistica, economie, istorie, arheologie, religie si altele. Prin urmare, Eminescu ne indeamna sa fim patrioti romani autentici si in acelasi timp romani cu deschidere spre a invata ceea ce este bun si la alte popoare. Mihai Eminescu a fost si ramane modelul romanului dornic de cunoastere universala, un fidel pastrator al identitatii sale nationale. - Cuvant rostit la Academia Romana, la implinirea a 125 de ani de la trecerea la cele vesnice a poetului national Mihai Eminescu (16 iunie 2014)