Am citit varianta in limba romana a cartii. Romanul este emotionant, scris foarte frumos si, dupa cum am observat si in “Vocea lui Archer”, autoarea isi mentine pasiunea pentru tiparul baiatului bun, afectuos si iubitor, de data aceasta creandu-l pe Gabriel Dalton care, in ciuda experientelor traumatizante prin care a trecut, continua sa vada frumosul in orice lucru. Iar aceasta conceptie de viata face ca destinul sa i-o scoata in cale pe Ellie - o fata cu inima zdrobita, care nu mai crede in dragoste si nu se mai iubeste pe ea insasi - careia ii da motivatia de a lupta pentru ce isi doreste si de a-si lipi bucatile din inima care i-au fost faramitate de la o varsta frageda.