Nimicul”, ca titlu, poate fi interpretat în mai multe chei. Una dintre ele poate fi nimicul la care se ajunge în relații. O alta lipsa de însemnătate a lucrurilor. Mai este însă și “nimicul” morții. Non-existența. Căci, până la urmă, despre asta e vorba.

Hanif Kureishi propune un roman care amesteca interesant elemente de comedie neagra, thriller si drama. Un cuplu aflat intr-o relatie asimetrica (bogatul scenarist Wado, de acum infirm, batran si bolnav este intovarasit de sotia sa, Zee, mult mai tanara decat el care se raporteaza la Waldo printr-un amestec de iubire si recunostinta) se ciocneste cu un al treilea personaj tanar, Eddie (un potential competitor pentru Waldo, atat prin activitatea profesionala cat mai ales prin tinerete). Lucrurile se incurca imediat, atata timp cat fiecare personaj are, aparent un acces limitat la intentiile celorlalte personaje. Jocul oglinzilor si al suspiciunilor poate sa inceapa. Hanif Kureishi propune reflectii pe marginea relatiilor dezechilibrate, a felului in care ajungem sa ne reprezentam realitatea ca observatori cu perspective partiale (ca in filmul lui Hitch****, Rear Window), dar si pe marginea raportului tensionat si dureros intre conditia artistului (presupus a fi universal si etern), in confruntare cu conditia umana fragila si trecatoare (surprins in aceasta tensiune, Waldo va folosi o abordare interesanta pentru a-si explora propriile ipotezze ale infidelitatii, din care nu lipseste o revigorare a propriilor apetituri profesionale).