O carte buna.

„Nu există ţară pentru bătrîni”, de Cormac McCarthy, continuă ilustrarea perfectă a cutumei că filmul rareori bate cartea. Deși pelicula omonimă a fraţilor Coen mi-a plăcut enorm, romanul care a stat la baza acesteia este chiar mai interesant și captivant, atît de seducător încît nu-ţi vine să te dezlipești de paginile sale. Nici măcar lipsa liniilor de dialog nu dăunează asupra fluidităţii naraţiunii. În genere, filmul respectă evenimentele și replicile personajelor din carte, însă farmecul poveștii scrise depășește magnetismul și chimia actorilor din film.

La fel ca autorul romanului, mă întreb și eu deseori ce se întîmplă cu lumea și mai ales cu cei care își vopsesc părul în verde (mov, albastru și alte nuanţe artificiale), își bagă oase (ori sîrme) prin nas și alte părţi anatomice, se droghează și se omoară pentru bani și droguri... Și întocmai ca personajul Ed Tom Bell, șeriful filozof care se străduiește să-și facă datoria și să protejeze cetăţenii onești de criminalii psihopaţi care bîntuie prin Texas, consider că, uneori, viaţa îţi oferă doar înfrîngere amară și trebuie să demisionezi din orice funcţie publică atunci cînd simţi că nu mai poţi face nimic pentru semenii tăi. Nota 9,90.

OBS.: așa-zisa recenzie a utilizatoarei suntmariaaa este o copie identică a recenziei utilizatorului cirtoajeteodor, care la rîndul său nu face decît o cronică a filmului cu același nume. Poate și din cauza unor astfel de utilizatori, care abuzează de ocazia oferită de a se manifesta liber pe acest site, reprezentanţii libris.ro nu mai acordă nici măcar 1 ban pentru recenziile postate de cititorii serioși...