Asa incepe scrisoarea pe care Myfanwy Thomas o tine in mana atunci cand se trezeste intr-un parc londonez inconjurata de cadavre care poarta manusi din latex. Fara sa aiba habar cine e, Myfanwy trebuie sa urmeze instructiunile pe care i le-a lasat fostul eu pentru a-si descoperi identitatea si a-i gasi pe agentii care vor s-o distruga. Curand afla ca e o Tura, un membru de rang inalt al unei organizatii secrete numite Checquy, care se lupta cu numeroasele forte supranaturale din Marea Britanie. De asemenea, descopera ca si ea poseda o abilitate rara, posibil letala. In misiunea ei de a afla care membru din Checquy a tradat-o si de ce, Myfanwy intalneste o persoana cu patru trupuri, o aristocrata care ii poate patrunde in vise, o institutie secreta unde copiii sunt transformati in luptatori letali si o conspiratie mai mare decat si-ar fi putut inchipui vreodata. Intesat de personaje deopotriva fascinante si fantastice, Nume de cod: Tura e un thriller ingenios, plin de suspans si umor, care marcheaza debutul ambitios al unui tanar scriitor extrem de talentat.

 

Impresionant! […] Umorul sec, rasturnarile de situatie surprinzatoare si intriga bine mestesugita fac din acest roman un castigator. - Publishers Weekly

 

Absolut convingator si captivant – foarte bine gandit si adesea ilar. […] Pana si acest critic istovit, care imbatraneste si care sufera de deficit de atentie, a fost dat pe spate. - Lev Grossman, autorul romanului Magicienii

 

O combinatie inedita de Harry Potter, Vanatorii de fantome si Razboiul lumilor, acest roman e indraznet si ingenios, plin de spori, mazga si suspans – si are trei eroine cutezatoare (dintre care doua impart acelasi trup!). - Katherine Neville , autoarea romanului The Fire

 

Nume de cod: Tura are de toate – puteri secrete, organizatii misterioase, cotloane intunecate, savanti excentrici si o rata care poate vedea viitorul. […] Va spun cu mana pe inima ca a trecut ceva timp de cand nu m-am mai bucurat asa de un roman paranormal. […] Atat de bun e!” - James Floyd Kelly, wired.com

- Buna dimineata, Tura Thomas! spuse el, indepartandu-si cu greu privirea de la juliturile si ochii ei invinetiti si privindu-i direct pantofii. Cum a fost in weekend?

- A fost placut, raspunse ea, luata usor prin surprindere.

Da, foarte, foarte... placut, adauga, fara sa ofere detalii.

Urma o tacere penibila, dar, spre incantarea ei tainica, masivul gardian parea mult mai stanjenit decat ea.

- Da, pai, atunci, daca vreti sa intrati, spuse el intinzand mana sub birou si apasand un buton, care ii deschise bazaind o usa discreta cu sticla jivrata.

Pasi inainte, multumindu-i, si se trezi intr-un coridor neplacut de luminos care o duse (daca nu cumva gresea) prin spatele lifturilor, printr-o arcada cu detector de metale si intr-un hol care era o idee mai mare si mult mai frumos decorat decat cel din care venea, iar de la biroul sau se ridica un gardian mult mai frumos dotat.

- 'Neata, Tura. Thomas! incepu el.

- 'Neata! Am avut un weekend de rahat, cel mai lung din viata mea, spuse ea complet sincera.

- Aaa, da, arata rau, spuse el stangaci, probabil referindu-se la vanataile ei. Pai, daca vreti sa validati permisul si sa treceti mai departe, adauga el, facand semn spre cele patru usi turnante din zid. Despartiturile erau facute din bare grele de otel si placi metalice cu perforatii complicate."