Categorii:
inchide meniul
Manuale Scolare
Bestselleruri
L-V 08:00 - 20:00 0371.781.781

Numele trandafirului - Umberto Eco

4.7

39.96  Lei 49.95  Lei

sau 3996 de puncte. Detalii.

In stoc

Cod: POL978-973-46-2889-6

An aparitie: 2013

Autor: Umberto Eco

Categoria: Carti politiste

Categoria: Literatura Universala

Colectie: Biblioteca Polirom. Esential

Editie: Necartonata

Editura: POLIROM

Format: 200 x 130 mm

Nr. pagini: 576

Traducator: Florin Chiritescu



Adauga in wishlist

Trebuie sa fii logat

Transport Gratuit peste 75 de lei
Puncte de fidelitate
30 de Zile Drept de Retur
 

In anul 1327, intr-o manastire izolata de lume, calugarii sint pe cale de a fi invinuiti de erezie. Singura lor speranta este ajutorul unui faimos franciscan, fratele Guglielmo. Cind lucrurile par sa se limpezeasca intre zidurile misterioasei abatii, calugarii incep sa moara unul dupa altul.
Ca sa descopere asasinul, inteleptul calugar, alaturi de ajutorul sau, Adso, se afunda ca un adevarat detectiv in simboluri secrete si manuscrise codificate si aproape isi pierde viata in culoarele labirintice ale manastirii.
 
Evul Mediu a ramas, daca nu meseria mea, hobby-ul meu – si tentatia constanta – si il vad in toate, transparind in lucrurile de care ma ocup, care nu par medievale si totusi sint. - Umberto Eco
 
Un roman politist? O parabola politica despre «democratia crestina» sau despre apocalipsa iminenta a lumii lui Reagan si Brejnev? Un roman «gotic»? Sau, pur si simplu, un joc al lui Umberto Eco? - Raul Mordenti
 
Guglielmo este un Sherlock Holmes in fine cumintit de trufia pozitivismului, de prudenta radicala a unui William Ockham, manevrind cu finete deopotriva failibilitatea sa, contingenta lumii, necesitatea logicii si univocitatea enigmatica a existentei, divine si mundane. - H.-R. Patapievici

Un bestseller mondial, un roman revazut de autor dupa treizeci de ani
 
Deopotriva roman politist si parabola despre adevar vazut din perspectiva teologica, filosofica, scolastica si istorica, Numele trandafirului a cunoscut un imens succes de public, fiind tradus in peste 35 de limbi si ecranizat de Jean-Jacques Annaud in 1986, cu Sean Connery, Christian Slater si F. Murray Abraham in rolurile principale.

Fragment din romanul "Numele trandafirului" de Umberto Eco

"Pe de alta parte, nu incercam sa ma orientez, nici sa ocolesc camera cu parfumuri care-ti dau naluciri. Umblam ca prada unei febre si nici nu stiam unde voiam sa ma duc. De altfel, nu m-am indepartat mult de locul de plecare, pentru ca putin dupa aceea m-am trezit in camera heptagonala pe unde intrasem. Aici erau asezate pe o masa cateva carti pe care mi se parea ca le vazusem in seara dinainte. Am ghicit ca erau operele pe care Malachia le adusese din scriptorium si pe care nu le pusese inca la loc, acolo unde se cuvenea. Nu intelegeam daca eram prea departe de sala parfumurilor, pentru ca ma simteam ametit, fie din pricina unor efluvii care veneau pana in locul acela, fie din pricina lucrurilor care-mi bantuisera mintea pana atunci. Am deschis un volum bogat impodobit cu miniaturi care, ca stil, imi parea ca provine din manastirile ultimei Thule.
M-a surprins, intr-o pagina cu care incepea sfanta Evanghelie a Apostolului Marcu, imaginea unui leu. Era fara indoiala un leu, desi nu vazusem niciodata unul in carne si oase, si miniaturistul ii reprodusese cu fidelitate trasaturile, poate inspirandu-se de la leii din Hibernia, tara a creaturilor monstruoase, si m-am convins ca animalul acesta, cum pe de alta parte se spune si in Fiziologul, aduna in sine toate trasaturile lucrurilor celor mai inspaimantatoare si maiestuoase in acelasi timp. Asa ca imaginea aceea imi evoca deopotriva imaginea dusmanului si pe cea a Domnului Nostru Isus Cristos, si nu stiam in ce inteles simbolic trebuie sa-l privesc, si tremuram tot, si de teama, dar si de vantul care patrundea prin crapaturile peretilor.
Leul pe care il vedeam avea o gura plina de dinti si un cap implatosat cu finete ca acela al unui sarpe, trupul fioros care se sprijinea pe cele patru labe cu unghii ascutite si feroce, semana la blana cu unul din acele covoare care mai tarziu am vazut ca se aduceau din Orient, cu solzi rosii si smaraldini, pe care se desenau, galbene ca ciuma, oribile si puternice frize de oase. Galbena era si coada, care se rasucea de pe spinare in sus pana la cap, terminandu-se cu o ultima voluta de smocuri albe si negre. "

Livrarea se face din stoc din depozitul de carte Libris, in zilele lucratoare. Transportul este gratuit prin curier rapid, oriunde in Romania, pentru orice comanda de minimum 75 de lei. Pentru orice solicitare apelati call center-ul Libris de luni pana vineri intre orele 8-20.

Altii au comandat si...

commentarii
Rating general al produsului
4.7 (11 review-uri)

Ai cumparat acest produs? Spune-ti parerea!

Acorda o nota produsului

Review-uri
Ion Costea 03/17/2020
Gravitând în jurul unui simbolism medieval al numerelor, obiectelor de cult, dar și al faptelor inevitabile din cotidian, romanul lui Umberto Eco dezvăluie nu doar o intrigă a unor morți de la o abație din Peninsula Italică, ci și contextul social-religios din Europa creștină a acelor vremuri. Conflictele ivite între curia papală și numeroși eretici (care se investeau ca propovăduitori ai cuvântului dreptății divine), dar și intervenția Inchiziției (de care Guglielmo nu mai depindea) în misterul de la abație, nu fac alta decât să dovedească spiritul critic al unui istoric cu nesfârșite abilități literare.
Citat: „Așadar, bibliotecarul [...] își închină toată viața lui aceste lupte împotriva forței uitării, dușmană a adevărului.”
Lau34 08/20/2020
E greu, stii? Sunt anumite carti despre care -oricate capacitati critice ai avea- nu poti spune multe, iar asta -ca un paradox!- nu pentru ca ele nu ar cuprinde multe, ci, din contra: cuprind PREA multe. Eu pot, desigur, sa-mi exprim aici o parere, dar eu sunt pamantean, iar acest roman e galactic. Nu, e mai mult decat galactic: e universal prin profunzimea sa perpetua, caci oricat ai sta sa meditezi asupra subiectului sau, el devine din ce in ce mai profund, proiecteaza lumini noi asupra intunecimii necunoasterii. Acesta este unul -si cel mai "greu"- dintre motivele din pricina carora nu ma simt complet capabil sa cuprind esenta romanului in cauza...Dupa ce terminasem de citit romanul (asta s-a intamplat acum cateva luni), am avut ocazia sa citesc niste critici asupra lui. Ceea ce m-a surprins a fost faptul ca unele critici (ba chiar venite din partea unor ilustre personalitati cu valoare universala) catalogheaza romanul drept politist. Ei fac din crimele infaptuite in roman un nucleu, iar nu din filosofia pe care romanul o propune. Eu, ca sa inchei cu povestea asta, nu am decat doua teorii cu privire la acesti "critici" (tot mai multi si tot mai *****i in era noastra): 1. Ori n-au citit romanul si vorbesc din auzite, cautandu-si de treaba si dorind sa afiseze "nemarginita lor eruditie"; sau 2. Trebuie sa se duca, saracii, sa mai citeasca ceva -stiu eu?!- un Ion Creanga. Da' nici macar Creanga al nostru nu a transmis lucrurile asa, fara substrat, incat ele sa se lase a fi judecate de zapacitii aceia notorii care privesc stropii de apa cum izbesc pamantul si nu se gandesc ca aceasta este o consecinta a gravitatiei. Revenind la "treaba" mea... Da, romanul prezinta o serie de crime, infaptuite minutios si la fel de bine prezentate, in schimb aceste crime nu reprezinta esenta scrierii, ci doar un pretext, un "fundal", pentru filosofia dialectica propusa de autor. Actiunea are loc in secolul al XIV-lea, intr-o abatie dominicana din actuala Italie, nucleul crestinatatii la vremea respectiva (si multe secole dupa aceea). Naratiunea este la persoana I, prezentata de Adso, un novice in ale calugariei, care ajunge impreuna cu maestrul sau, franciscanul Gugliemo, un erudit notoriu in toata Europa si un calugar care imbina stiinta cu religia, la manastirea adineaori amintita. Inca de la inceput, cititorul este introdus in scena sub un nimb de mister, caci ei, protagonistii nostri, neinstalati inca bine la manastire, se si lovesc de o crima (sau sinucidere?). Acest fapt declanseaza curiozitatea lor -sau mai mult cea a franciscanului Gugliemo, caci novicele Adso se autodescrie ca un element care nu este prea dibaci (de apreciat sinceritatea, caci el se confeseaza in manuscris, iar manuscrisul este gasit 6 secole mai tarziu, la Viena, de catre Umberto Eco)- ceea ce duce la o "ancheta" clericala. In fapt, seria de crime (dar in ce fel descrise!!! Dumnezeule!!! nici zece Agatha Christie la un loc nu ar fi fost capabile sa infaptuiasca opera asta!!!) ii duce -aproape de final- pe cei doi protagonisti la scopul pentru care aceste crime se infaptuiesc: o carte! O carte! Dar de ce sa moara oameni din pricina unei carti?! Simplu: pentru ca acea carte nu trebuie citita! Dar de ce sa nu trebuiasca a fi citita?! Simplu: cunoasterea este adesea mortala (fapt ce se va dovedi) pentru cel obsedat de cunoastere, iar o "carte interzisa" este cu atat mai mult ravnita pentru simplul fapt ca este "interzisa". Sa nu mai vorbesc, caci as elida intreg farmecul, de faptul ca nu un om infaptuieste crimele, ci cartea insasi. Este vorba despre o ipotetica "A doua carte a Poeticii" a lui Aristotel. Conceptia filosofica centrala a romanului este aceea conform careia lumea (materia) ar fi fost creata de Dumnezeu in urma trepidatiilor ce au "zguduit" universul in urma rasului divin. Deci "rasul" este ideea conclusiva -dupa acest roman- a intregii filosofii a veacurilor ce au fost si a veacurilor ce vor urma.Sunt prezentate de asemenea "pacatele" ce se practicau in manastiri (insusi Adso povesteste cum s-a lasat cuprins de "dorinta carnii", pe care a implinit-o pana la urma).Reflectii memorabile: 1. "Jorge se temea de cartea a doua a lui Aristotel poate pentru ca ea invata intr-adevar cum sa deformeze chipul oricarui adevar, pentru a nu deveni sclavii propriilor noastre nascociri. Poate ca datoria celui care-i iubeste pe oameni este sa-i faca sa rada de adevar, sa faca adevarul sa rada, pentru ca singurul adevar este sa invatam sa ne eliberam de pasiunea nesanatoasa pentru adevar!"2. "Si tu nu te lasa prea incantat de casetele astea. Aschii din crucea lui Cristos am vazut multe altele, in alte biserici. Daca ar fi adevarate, Domnul Cristos n-ar fi patimit pe doua barne de lemn incrucisate, ci pe o intreaga padure!"3. "Adevarul ne va face liberi!" =u0026gt; "Aici nu este vorba de adevarul care sa ne faca liberi, ci despre libertatea mult prea mare care vrea sa treaca drept adevarata!"4. "- Dar cine avea dreptate? Cine are dreptate, cine a gresit?- Toti aveau dreptatea lor, toti au gresit."5. Dupa cum am mai spus, actiunea se petrece in secolul XIV, deci in mrejele Inchizitiei. Protagonistul nostru indrazneste sa afirme: "Ar fi groaznic sa se omoare un om chiar si daca s-ar spune CREDO IN UNUM DEUM..."6. "Fiilor, cand vine dragostea nebuna omul nu mai poate face nimic!"7. Despre calugarii Evului Mediu: "... dar ceea ce pentru mireni este ispita adulterului si pentru oamenii obisnuiti ai Bisericii este dorinta arzatoare de bogatie, pentru calugari este patima cunoasterii..."8. "...pentru cauza prima cea fara de cauza..."9. "Biblioteca e dovada adevarului si a greselii... "10. "de cele mai multe ori inchizitorii sunt cei care-i creeaza pe eretici..."11. "Cartile nu sunt facute ca sa crezi in ele, ci pentru a fi supuse controlului. In fata unei carti nu trebuie sa ne intrebam ce spune, ci ceea ce vrea sa spuna..."12. "Nebunii si copiii spun intotdeauna adevarul, Adso!" Exista si varianta adaptata micului ecran, in schimb este total pe langa subiect! De asemenea, in incheierea romanului este prezentata biblioteca manastirii in flacari (simbol al neroziei surselor adevarului!!!), fapt consemnat de istoriografia universala. Romanul, cu inchinaciune, merita nota 10+! Andrei Tamas, 6 decembrie 2015

Florina56 08/09/2020
E greu, ştii? Sunt anumite cărţi despre care -oricâte capacităţi critice ai avea- nu poţi spune multe, iar asta -ca un paradox!- nu pentru că ele nu ar cuprinde multe, ci, din contra: cuprind PREA multe. Eu pot, desigur, să-mi exprim aici o părere, dar eu sunt pământean

Ro xa na 08/04/2020
Romanul care l-a impus pe semioticianul Eco drept romancier este o carte cât o întreagă bibliotecă, la fel de labirintică și plină de sensuri ascunse. Din frumusețea trecutului, care acum a dispărut, ne-a rămas doar numele. 

cozmaa 06/26/2020
Nu pot nega că am savurat aceasta carte ca pe o o compensaţie pentru multele pagini în stil roman poliţist/intrigă/suspans pasajele cu reflecţii filozofico-psihologice pe teme diverse. La fel, replicile acide, inteligente, amuzante, perspectiva asupra subiectului religie.

sus
Feedback Wishlist