.....geopolitica nu este marcata, in mod necesar, de cinism. Luarea in calcul a unor realitati inerente relatiilor internationale - intaietatea (pana la un anumit prag, in functie de regimurile si de liderii lor) intereselor economice sau strategice asupra consideratiilor umane; recursul recurent la utilizarea fortei armate; instrumentalizarea tematicilor populare cu finalitati expansioniste - vine oare dintr-o atitudine „machiavelica”? In afara de aceasta, a gandi razboiul inseamna oare si a-l visa? Cu certitudine, nu, si Raymond Aron a avut, la timpul sau, marele merit de a fi reabilitat nu atat pofta de razboi a marelui strateg prusac Carl von Clausewitz, cat cadrul sau conceptual. In fond, aceasta neincredere fata de geopolitica ar fi putut proveni de la o confuzie, mai exact de la credinta ca geopolitologul ar subscrie - dintr-o slabiciune, usurinta sau empatie pentru obiectul sau de studiu - la reprezentarile considerate drept belicoase sau, inca si mai grav, ca ar scuza comportamente criminale. Trebuie oare sa mai reamintim, in acest context, ca a intelege si, mai apoi, a explica, nu semnifica neaparat a adera si, mai apoi, a incuraja, si ca onestitatea intelectuala constituie, pentru cercetatorul de buna-credinta, o pavaza in principiu salvatoare?”