Patima si desfatare
Patima si desfatare
Patima si desfatare. Despre lucrurile marunte ale vietii cotidiene in societatea romaneasca
Cartea Constantei Vintila-Ghitulescu este o istorie a lucrurilor marunte, revelata de lectura caleidoscopica a documentelor din arhivele secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea. Cititorul este indemnat de autoare sa intre intr-un joc inedit: beneficiarul unei cantitati impresionante de informatii istorice, poate sa-si imagineze el insusi trecutul. De pilda, mirosurile care ieseau din simigerii, din pitarii si din cuhniile caselor boieresti. Gustul bucatelor, aromele condimentelor, culorile zaharicalelor. Textura matasurilor din care se croiau vesmintele orientale. Larma si muzica din balciuri si iarmaroace. Ziafeturile boierilor si petrecerile norodului. Atmosfera din carciumi. Linistea dupa-amiezilor petrecute de boieri pe sofale, intr-o stare de dulce trandaveala. Duhorile si mizeria de pe ulitele targurilor si ale capitalelor. Cainii. Roiurile de muste. Necuratenia din spitale si ravna autoritatilor de a pune in buna randuiala macar „umblatorile“. Peisajul inspaimantator al oraselor in care bantuie cand holera, cand ciuma. Vracii, „doftoroaiele“ si medicii. Leacurile sarlatanilor si medicamentele vandute de spiteri. Alaiurile mortuare si obiceiurile de inmormantare. Spaima in fata mortii.
Si inca multe alte tablouri si senzatii care, recuperate din mii de pagini de manuscrise vechi, alcatuiesc o pasionanta istorie a vietii cotidiene romanesti.
Fragment din cartea "Patima si desfatare" de Constanta Vintila-Ghitulescu
"Vinuri craiesti
Cartea Constantei Vintila-Ghitulescu este o istorie a lucrurilor marunte, revelata de lectura caleidoscopica a documentelor din arhivele secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea. Cititorul este indemnat de autoare sa intre intr-un joc inedit: beneficiarul unei cantitati impresionante de informatii istorice, poate sa-si imagineze el insusi trecutul. De pilda, mirosurile care ieseau din simigerii, din pitarii si din cuhniile caselor boieresti. Gustul bucatelor, aromele condimentelor, culorile zaharicalelor. Textura matasurilor din care se croiau vesmintele orientale. Larma si muzica din balciuri si iarmaroace. Ziafeturile boierilor si petrecerile norodului. Atmosfera din carciumi. Linistea dupa-amiezilor petrecute de boieri pe sofale, intr-o stare de dulce trandaveala. Duhorile si mizeria de pe ulitele targurilor si ale capitalelor. Cainii. Roiurile de muste. Necuratenia din spitale si ravna autoritatilor de a pune in buna randuiala macar „umblatorile“. Peisajul inspaimantator al oraselor in care bantuie cand holera, cand ciuma. Vracii, „doftoroaiele“ si medicii. Leacurile sarlatanilor si medicamentele vandute de spiteri. Alaiurile mortuare si obiceiurile de inmormantare. Spaima in fata mortii.
Si inca multe alte tablouri si senzatii care, recuperate din mii de pagini de manuscrise vechi, alcatuiesc o pasionanta istorie a vietii cotidiene romanesti.
Fragment din cartea "Patima si desfatare" de Constanta Vintila-Ghitulescu
"Vinuri craiesti
Vinul este obiectul unor imbunatatiri prin care gustul sau este adaptat la dorintele sau la nevoile trupesti. Am retinut aici cateva retete foarte elaborate, din care rezulta vinuri foarte parfumate.
„Vin doftoresc si craiesc. Ia radacina de anghelina draml[uri] 16, galanga, cardamomo amomo (ghimbir), udagaci (lemn de aloes), ana dram[uri] 3, coji de lamae, coji de naramza, samanta de coliandru ana dram[uri] 4, graunte de genepro (ienupar) dram[uri] 8, scortisoara dram[uri] 12, cuisoare dram[uri] 2. Toate acestea le piseaza gros si le pune intr-un saculet de panzi1 suptire, rara, si-l leaga slab la gura. Deci il spanzura intr-un buriu (butoi) cu must de vedre 10 si-l lasa sa stea pana in primavara, cand sa pritocesc vinurile, si atuncea sa scoti saculetul, iara de baut sa sa bea ca si alte vinuri noao.
Alt fel. Sa iai strugurii si-i pune sa sa zvinteze la soare 4-5 zile, curatind broboanele cee putrede. Deci mustste-i de-i fa must si ia de acest must vedre 10-12 de-l baga intr-un buriu si pune inlauntru, in buriul cu mustul, acstea: anghelica taiata bucati dramu[ri] 80, coliandru intreg dram[uri] 40, cuisoare dram[uri] 3 si inlauntru sa fiarba mustul cu dansele.
Alt fel. Sa iai flori de laurusca (vita salbatica) uscate bine la umbra, maini 2, flori de soc iar uscate, maini 2, coliandru pisat gros, maini 3, pune-le intr-un saculet de panza suptire, rara, si-l spanzura intr-un buriu cu must, vedre 10-12, sa ajunga la mijloc, si lasa-l sa stea sa fiarba cu el zile 10-12, storcandu-l in bute in toate serile saculetul, apoi il scoate si-l astupa bine buriul. "
PRP: 51.81 Lei
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
49.22Lei
49.22Lei
51.81 LeiPrimești 49 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
Patima si desfatare. Despre lucrurile marunte ale vietii cotidiene in societatea romaneasca
Cartea Constantei Vintila-Ghitulescu este o istorie a lucrurilor marunte, revelata de lectura caleidoscopica a documentelor din arhivele secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea. Cititorul este indemnat de autoare sa intre intr-un joc inedit: beneficiarul unei cantitati impresionante de informatii istorice, poate sa-si imagineze el insusi trecutul. De pilda, mirosurile care ieseau din simigerii, din pitarii si din cuhniile caselor boieresti. Gustul bucatelor, aromele condimentelor, culorile zaharicalelor. Textura matasurilor din care se croiau vesmintele orientale. Larma si muzica din balciuri si iarmaroace. Ziafeturile boierilor si petrecerile norodului. Atmosfera din carciumi. Linistea dupa-amiezilor petrecute de boieri pe sofale, intr-o stare de dulce trandaveala. Duhorile si mizeria de pe ulitele targurilor si ale capitalelor. Cainii. Roiurile de muste. Necuratenia din spitale si ravna autoritatilor de a pune in buna randuiala macar „umblatorile“. Peisajul inspaimantator al oraselor in care bantuie cand holera, cand ciuma. Vracii, „doftoroaiele“ si medicii. Leacurile sarlatanilor si medicamentele vandute de spiteri. Alaiurile mortuare si obiceiurile de inmormantare. Spaima in fata mortii.
Si inca multe alte tablouri si senzatii care, recuperate din mii de pagini de manuscrise vechi, alcatuiesc o pasionanta istorie a vietii cotidiene romanesti.
Fragment din cartea "Patima si desfatare" de Constanta Vintila-Ghitulescu
"Vinuri craiesti
Cartea Constantei Vintila-Ghitulescu este o istorie a lucrurilor marunte, revelata de lectura caleidoscopica a documentelor din arhivele secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea. Cititorul este indemnat de autoare sa intre intr-un joc inedit: beneficiarul unei cantitati impresionante de informatii istorice, poate sa-si imagineze el insusi trecutul. De pilda, mirosurile care ieseau din simigerii, din pitarii si din cuhniile caselor boieresti. Gustul bucatelor, aromele condimentelor, culorile zaharicalelor. Textura matasurilor din care se croiau vesmintele orientale. Larma si muzica din balciuri si iarmaroace. Ziafeturile boierilor si petrecerile norodului. Atmosfera din carciumi. Linistea dupa-amiezilor petrecute de boieri pe sofale, intr-o stare de dulce trandaveala. Duhorile si mizeria de pe ulitele targurilor si ale capitalelor. Cainii. Roiurile de muste. Necuratenia din spitale si ravna autoritatilor de a pune in buna randuiala macar „umblatorile“. Peisajul inspaimantator al oraselor in care bantuie cand holera, cand ciuma. Vracii, „doftoroaiele“ si medicii. Leacurile sarlatanilor si medicamentele vandute de spiteri. Alaiurile mortuare si obiceiurile de inmormantare. Spaima in fata mortii.
Si inca multe alte tablouri si senzatii care, recuperate din mii de pagini de manuscrise vechi, alcatuiesc o pasionanta istorie a vietii cotidiene romanesti.
Fragment din cartea "Patima si desfatare" de Constanta Vintila-Ghitulescu
"Vinuri craiesti
Vinul este obiectul unor imbunatatiri prin care gustul sau este adaptat la dorintele sau la nevoile trupesti. Am retinut aici cateva retete foarte elaborate, din care rezulta vinuri foarte parfumate.
„Vin doftoresc si craiesc. Ia radacina de anghelina draml[uri] 16, galanga, cardamomo amomo (ghimbir), udagaci (lemn de aloes), ana dram[uri] 3, coji de lamae, coji de naramza, samanta de coliandru ana dram[uri] 4, graunte de genepro (ienupar) dram[uri] 8, scortisoara dram[uri] 12, cuisoare dram[uri] 2. Toate acestea le piseaza gros si le pune intr-un saculet de panzi1 suptire, rara, si-l leaga slab la gura. Deci il spanzura intr-un buriu (butoi) cu must de vedre 10 si-l lasa sa stea pana in primavara, cand sa pritocesc vinurile, si atuncea sa scoti saculetul, iara de baut sa sa bea ca si alte vinuri noao.
Alt fel. Sa iai strugurii si-i pune sa sa zvinteze la soare 4-5 zile, curatind broboanele cee putrede. Deci mustste-i de-i fa must si ia de acest must vedre 10-12 de-l baga intr-un buriu si pune inlauntru, in buriul cu mustul, acstea: anghelica taiata bucati dramu[ri] 80, coliandru intreg dram[uri] 40, cuisoare dram[uri] 3 si inlauntru sa fiarba mustul cu dansele.
Alt fel. Sa iai flori de laurusca (vita salbatica) uscate bine la umbra, maini 2, flori de soc iar uscate, maini 2, coliandru pisat gros, maini 3, pune-le intr-un saculet de panza suptire, rara, si-l spanzura intr-un buriu cu must, vedre 10-12, sa ajunga la mijloc, si lasa-l sa stea sa fiarba cu el zile 10-12, storcandu-l in bute in toate serile saculetul, apoi il scoate si-l astupa bine buriul. "
Detaliile produsului
De același autor
Review-uri
Trifan Otilia2
30/07/2020 06:27
Achiziție verificată
O "betie" a aromelor, culorilor, savorii. O lucrare extraordinar de bine documentata ce reflecta fidel epoca in diversele sale aspecte. De interes pentru cei care cauta a intelege devenirile zilei de astazi prin prisma precisa a secolului trecut. O redare de mare precizie fara a neglija nicicum nevoie cititorului de placere a lecturii.
Arată mai mult
1 din 1 de rezultate
