„Contemporana cu perioada de glorie a cinematografului mut, poezia lui Ilarie Voronca imprumuta de la acesta principiul de succesiune in viteza – 24 de cadre pe secunda – a imaginilor. «Miliardarul de imagini» nu scrie carti, ci toarna scurtmetraje (Colomba, Invitatie la bal, Plante si animale. Terase) sau lungmetraje (Ulise, Bratara noptilor, Incantatiis.a.), pe care insa are grija sa le sonorizeze, interpretand de unul singur toate rolurile (in comparatie cu el, comilitonul sau B. Fundoianu se prezinta, in Privelisti, drept un fotograf de epoca, unul de prima mana!). Din perspectiva zilei de azi, s-ar zice ca face filme de autor, avand la dispozitie un studio hollywoodian, dotat cu tot ce-i mai bun in materie de productie.” (Emilian Galaicu-Paun)
Fragment din poezia "Zapada floare a aerului" de Ilarie Voronca:
„Floare a aerului zapada
cresti iedera visului in pleoapa
rascolesti lebada glasului ca o spada
intoarce spre mahnirea noastra fata ta alba
tu tamaduiesti ranile vazduhului
florilor le pui un suras ca sfintilor
invalesti in cearceafuri bratele stuhului
treci zarilor rumeneala caiselor
fiece apa clatina o oglinda
parul tau saruta gradinile, obrazul,
frunza si pasare mana ta alinta
neclintesti in smaragd cantecul si iazul
ca un mal cuvantul il surpi
cum distilezi oxigenul tacerea
pasul tau a inchipuit hulubi
pe inima albinele fulgilor astern mierea”