Categorii:
inchide meniul
Lecturi pentru Mini Cititori
Bestselleruri
L-V 08:00 - 20:00 0371.781.781

Podul cu trei arce - Ismail Kadare

4.4

19.27  Lei 24.09  Lei

sau 1927 de puncte. Detalii.

In stoc

Cod: HUM978-973-689-864-8

An aparitie: 2014

Autor: Ismail Kadare

Categoria: Literatura contemporana

Colectie: Raftul Denisei

Editie: Necartonata

Editura: HUMANITAS

Format: 200 x 130 mm

Nr. pagini: 192

Traducator: Marius Dobrescu



Adauga in wishlist

Trebuie sa fii logat

Comanda Rapid

Poti comanda acest produs introducand numarul tau de telefon. Vei fi apelat de un operator Libris.ro in cele mai scurt timp pentru prealuarea datelor necesare. comanda rapid
Transport Gratuit peste 90 de lei
Puncte de fidelitate
30 de Zile Drept de Retur
 

Ismail Kadare este una dintre cele mai puternice voci ale literaturii europene contemporane. In 2005 i s-a acordat primul Man Booker International Prize, in 2009, Premio Principe de Asturias de las Letras si in 2015, Jerusalem Prize. Opera sa, nominalizata frecvent la Premiul Nobel, este tradusa in peste patruzeci de tari.

„Eu, calugarul Gjon, fiul lui Gjorg Ukcama, stiind ca pre limba noastra inca nimic nu s-a scris despre podul de peste Ujana cea Rea, ba chiar continua sa se vorbeasca despre el vrute si nevrute, multime de scorneli si vorbe mincinoase, acum, cand podul a fost deja ispravit si chiar stropit in trei randuri cu sange, la temelie si pe culme, m-am hotarat sa-i astern cronica pe hartie…“

In primavara lui 1377, pe malul raului Ujana cea Rea, la debarcaderul plutasului, un necunoscut cade scuturat de convulsii. Semn dumnezeiesc, conchide imediat unul din calatorii martori ai intamplarii. Calugarul Gjon se indoieste de mesajul divin, dar lucrurile sunt de-acum puse in miscare. Contele Gjika, stapanul locului, permite construirea unui pod de piatra, care sa-i „puna capastru“ Ujanei. Insa apa nu pare sa-si accepte infrangerea, iar picioarele podului, la care lucreaza con­structorii ziua, se surpa noaptea. Sa fie mana celor care administreaza plutele si nu vor sa-si piarda castigurile, sau podul are nevoie, cum spune stravechea balada balcanica, de zidirea unui om intre pietrele sale? Indiferent de raspuns, podul cu trei arce se intemeiaza pe crima. In cronica lui, calugarul Gjon Ukcama spune povestea podului, consemnand „minciuna, adica ceea ce se vede, si adevarul, cel care nu se vede“ si deslusind in faptele infricosatoare semnele funeste ale unei tragedii mult mai mari care ameninta Bizantul si Balcanii.


Livrarea se face din stoc din depozitul de carte Libris, in zilele lucratoare. Transportul este gratuit prin curier rapid, oriunde in Romania, pentru orice comanda de minimum 90 de lei. Pentru orice solicitare apelati call center-ul Libris de luni pana vineri intre orele 8-20.

Altii au comandat si...

De acelasi autor

commentarii
Rating general al produsului
4.4 (8 review-uri)

Ai cumparat acest produs? Spune-ti parerea!

Acorda o nota produsului

Review-uri
trandafirani 12/31/2020
”Podul cu trei arce” poate fi privit astfel sub acest aspect, al preocupării autorului albanez de a aduce din nou în actualitate, prin intermediul unui roman de ficțiune, a unui străvechi mit balcanic. Un aspect meritoriu, pentru că de obicei folclorul este din ce în ce mai puțin scos în prim-plan, iar legendele rămân undeva în copilărie, pentru ca la maturitate să ni le amintim tangențial sau deloc. Suntem în secolul al XIV-lea, pe când oamenii mai credeau mult în miracole și legende, astfel că nu este decât un pas până când Balada zidirii zidului se transformă, chiar și în realitate, în Balada zidirii podului.
Simona66 08/31/2020
ISMAIL KADARE - PODUL CU TREI ARCEIstorisita de unul dintre calugarii sfatuitori ai contelui, Gjon, cel caruia i se pare necesar sa spuna adevarul unor fapte petrecute sub ochii sai, mai cu seama ca vremurile si conducatorii se pot schimba de la o zi la alta, povestea incepe cu un fapt prevestitor de rau augur, prabusirea unui om, lovit de epilepsie, chiar pe locul unde se va construi podul cu trei arce (admirabil reconstituit pe coperta volumului). Intr-o Albanie aflata la rascruce de timpuri si civilizatii (veti vedea mai tarziu ce si cum!), impartita in zeci de conducatori, fie ca ei se numeau duci, conti sau altfel, negotul inflorea pe drumurile existente, iar acolo unde acestea se intersecta cu un rau sau cu un parau mai nervos, intra in actiune un SRL al timpurilor, ce reunea toti plutasii si barcagiii, sub denumirea generica de Barci si plute.Numai ca timpurile se transformau si o noua societate, se pare ca din Durres, a venit sa schimbe ordinea prin propunerea catre contele local de constructie a unui pod. Un pod peste un rau nabadaios numit sugestiv Ujana cea Rea. O constructie foarte grea pentru standardele epocii, mai ales ca zona este impanzita de legende, superstitii si oameni plini de secrete si de dorinte ascunse, astfel incat inevitabilul se produce curand:Sacrificiul vine aproape pe nesimtite si nu pentru ca era necesar, ci pentru ca aceasta era firea lucrurilor, nimeni, nici macar contele sau calugarul povestitor, nu se poate impotrivi unei ordini primordiale, ce vine dinainte de crestinism. Calugarul gandeste si ne marturiseste ceea ce probabil gandeste fiecare om al cetatii: Un satean oarecare, fara nume demn de retinut, modest, se lasa ucis sau se sacrifica din propria convingere (nu vom sti niciodata!), poate atras de despagubirile promise familiei, si ofera daruinta si putere noului pod, care va intra curand in obisnuinta oamenilor, dupa primele zile de temere.Podul cu trei arce poate fi privit astfel sub acest aspect, al preocuparii autorului albanez de a aduce din nou in actualitate, prin intermediul unui roman de fictiune, a unui stravechi mit balcanic. Un aspect meritoriu, pentru ca de obicei folclorul este din ce in ce mai putin scos in prim-plan, iar legendele raman undeva in copilarie, pentru ca la maturitate sa ni le amintim tangential sau deloc. Suntem in secolul al XIV-lea, pe cand oamenii mai credeau mult in miracole si legende, astfel ca nu este decat un pas pana cand Balada zidirii zidului se transforma, chiar si in realitate, in Balada zidirii podului.

Lau34 08/26/2020
Alexiada Anei Comnena mi-a starnit curiozitatea fata de Albania. M-am mai mai intalnit apoi cu cateva referinte despre Albania si albanezi in minunata carte a lui Charles King, Marea Neagra. O istorie si apoi in jurnalul de calatorie al excentricului Sacheverell Sitwell, Calatorie in Romania. Mi-am dorit sa aflu ceva mai mult despre aceasta tara despre care cunoasteam, in mare parte, doar locul pe care il ocupa pe harta si mai ales despre legaturile vechi care leaga Romania si Albania. Pentru mine a fost prima intalnire cu literatura albaneza. Cele 185 de pagini cu aer de poveste le-am parcurs usor intr-o sambata. Insa pe cat de usor se intorc paginile pe atat de profunde sunt trairile care raman dupa ce inchizi cartea. Podul cu trei arce al lui Kadare e in primul rand un roman de atmosfera si nu in ultimul rand o complexa parabola politica.Daca Ken Follett, in Stalpii pamantului are nevoie de peste 1000 de pagini pentru a ne transpune pe platoul unui santier medieval, Kadare are nevoie de mult mai putin spatiu. Desigur, nu exista termen de comparatie intre cele doua romane si cei doi autori; scriitura si modul de tratare si simtire a unor subiecte sunt diferite si, totusi, exact aceste diferente m-au dus cu gandul la Follett in timp ce se punea piatra peste piatra pentru a pune capastru Ujanei cea Rea. Atat raul Ujana cea Rea cat si podul de piatra cu cele trei arce ale sale sunt personaje principale in romanul lui Kadare. Dar sunt ele stapane pe destinul lor sau destinul lor e scris de ceea ce le inconjoara?E o pace sinistra, mai cumplita decat orisice razboine spune calugarul catolic Gjon, cel care se grabeste a istorisi aceasta poveste pana ce nu ii va fi imposibil sa o faca. Suntem in 1377 pe domeniile contelui Stres Gjika(hmm, sa fie acesta vreun stramos de legenda al familiei domnitoare Ghica, ale carei origini erau albaneze?), nu departe de Dyrrachium(acum Durres), pe vechiul drum roman Via Egnatia, caruia acum i se spunea Drumul Balcanilor care strabatea Albania, Macedonia, Grecia si se oprea in vechea capitala a Bizantului, Constantinopol. In acest colt de lume ingust in care albanezul era asociat cu vulturul(dobar), sarbul cu lupul, croatul cu cucuveaua, ungurul cu linxul iar romanul cu pisica cine ar mai avea loc?Simtim tensiunea apasatoare de la inceput. Un anumit mod de viata urmeaza sa apuna. Dar ce va veni dupa, de unde va veni, cum va veni? Multi ani s-a trait in armonie cu Ujana cea Rea si tulbure. Angajamentele au fost respectate, platile facute. Si totusi acum se vrea a se pune stavila Ujanei, o constructie de piatra urmeaza sa o infranga, iar legaturile cu ea, cu Ujana, vor fi altele de acum incolo. Barci si plute cea mai mare si puternica banca din Durres isi respectase intelegerile cu seniorul Gjika dar si cu Ujana si, din cate se pare era corecta pana la ultimul banut. Dar ce putere poate avea o banca in fata unui semn divin? Iar semnul a fost trimis si ajunsese la urechile tuturor, un om cu boala sfanta(epilepsie) l-a adus, un om cu boala pamantului caci asa i se spune. Un pod, spusese. Nu mult a trecut pana cand, niste nou-veniti, care vorbeau o limba ciudata, se ofereau sa ridice, in doi ani, un pod de piatra peste Ujana cea Rea. Dar cine erau ei, cine le era stapanul?Stapanul lor nu e nici duce, nici baron, nici print, ci un om bgat, care cumparase in ultima vreme vechea exploatare de bitum, parasita inca de pe vremea romanilor si, deasemenea, cea mai mare parte a drumului, la fel de vechi, pe care avea de gand sa-l repare. Nu are un titlu nobiliar, spusesera ei, in schimb are baniAcum 150-200 de ani, pe acest drum vechi de cand lumea, tropaisera copitele tuturor cruciadelor crestine in drumul lor spre Ierusalim. Acum, pe el, din partea opusa, incepeau sa apara cand si cand, dar tot mai des dervisi. Pe drumul acesta au aparut si cei care se ofereau sa ridice podul. Turcii sunt tot mai des intalniti de-a lungul si de-a latul Balcanilor.Nu a trecut mult si au ajuns si echipele de constructori, s-au ridicat baracile pentru ei, iar spectacolul oferit, in special de arhitectul sef de santier, era unul nemaivazut. Doar nebunul satului se gasea in elementul lui, batranii satului, in schimb, nu preveasteau nimic bun, sigur Ujana se va razbuna iar razbunarea va fi crunta. Va urma deci o lupta crancena intre stapanii apelor si stapanii pamantului, intre apa si piatra, o lupta intre vechile legende si superstitii ale Balcanilor, iar intr-un final stapanii pamantului cu ajutorul legendei vor aduce moartea.Asa cum tremur eu prinsa in piatra,asa sa tremure si acest pod. Balada zidirii poduluiKadare reinterpreteaza legenda zidirii cetatii Rozafa din apropierea orasului Shkodra, aceeasi balada a zidirii pe care o regasim si la noi in Leganda Mesterului Manole si aduce un plus de suspans in atmosfera si asa apasatoarea a romanului. Sa fie sacrificiu consimtit, sa fie crima si razbunare, sa fie dorinta de nemurire, sa fie doar o simpla intelegere pe considerente financiare? Un lucru e cert, podul a ramas in picioare iar faima lui l-a transformat in subiect de pelerinaj, ocazie numai buna pentru a afla gandurile care framantau mintile acelor vremuri.Vestile care ajungeau nu aduceau insa mai multa liniste. Imperiul Otoman ajunsese deja la granita, iar printii albanezi sunt macinati de vesnice invidii, multi dintre ei lasandu-se cu usurinta amagiti de putere si bani. Gjon isi aduce aminte de prima oara cand a vazut osteni turci.O bijuterie acest roman al lui Kadare. O mica poveste care cuprinde nu doar o parte din istoria Albaniei ci istoria lumii la un loc. O poveste in care vesnic exista doua fete si o gramada de nuante. Mult mai mult decat un roman despre ciocinrea civilizatiilor, despre drumurile care aduc atat deschidere si cunoastere cat si conflicte. O poveste despre aceleasi intrebari pe care ni le punem neincetat de-a lungul istoriei cand ne-am lasat cuceriti si cand ne-am lasat cumparati?O poveste depre progres cu tente ecologiste, o poveste despre costurile progresului si incapacitatea de a i te opune, o poveste despre harti, granite, geopolitica, despre ceea ce credeai imposibil a se intampla vreodata, o poveste despre simboluri, marire si decadere, despre semnificatia timpului si modul in care il percepem, despre ceea ce, intr-un final, ne face sa fim la fel.Povestea, nu intamplator se termina in 1976-1978, la Tirana. Kadare se vede in fata regimului comunist, la fel ca si calugarul Gjon in fata urgiei otomane. Ambii se grabesc sa isi spuna povestea. Gjon nu va pasi peste pod. Kadare se afla in fata unei interdictii de a mai publica.Mai multe ganduri despre aceasta carte, aici Podul cu trei arce, o bucatica din istoria zbuciumata a Balcanilor

Florina56 08/09/2020
“Alexiada” Anei Comnena mi-a starnit curiozitatea fata de Albania. M-am mai mai intalnit apoi cu cateva referinte despre Albania si albanezi in minunata carte a lui Charles King, “Marea Neagra. O istorie” si apoi in jurnalul de calatorie al excentricului Sacheverell Sitwell

Izabela00 07/30/2020
Nu pot să explic de ce îmi place Ismail Kadare, poate proza îmbibată cu nostalgie sau influența trecutului...
Ne întoarcem în timp, în anii 1300. Un călugăr relatează detaliile înfricoșătoare ale modului în care a fost construit podul. Contextul politic era tulbure.

sus
Feedback Wishlist
// // //