„Nu este insa ceva chiar nemaiauzit ca, dupa o indelungata stradanie in campul unei anumite stiinte, atunci cand lumea se minuneaza cat a ajuns ea de departe, sa-i treaca totusi, in cele din urma, cuiva prin minte intrebarea: daca si in ce chip o asemenea stiinta este in genere posibila? Caci ratiunea umana este atat de dornica sa construiasca, incat in mai multe randuri ea a ridicat deja turnul, iar apoi l-a daramat pentru a afla cum ii sunt alcatuite temeliile.“ (Immanuel KANT)
 

    „Republicarea repetata a acestei traduceri este deosebit de imbucuratoare, in masura in care arata cat de viu a ramas, la noi, interesul pentru filozofia lui Kant. Cu atat mai mult cu cat textul acestei scrieri, chiar daca nu tot asa de arid precum cel al Criticii ratiunii pure, nu este deloc usor de parcurs. Disponibilitatea cititorilor de a infrunta aceste greutati are o buna explicatie. Multi stiu ca ganditorul din Konigsberg a scris Prolegomenele tocmai cu intentia de a inlesni accesul la idei centrale ale filozofiei sale critice.“ (Mircea FLONTA, Thomas KLEININGER)