Cum să nu-ţi petreci o vacanţă în Bulgaria? Se ştie ce vei găsi acolo: plaje mai bine întreţinute, personal serviabil şi desigur, preţuri mai avantajoase decât pe plaiurile mioritice. Şi chiar dacă nu guşti previzibilitatea nisipiului, a soarelui şi a hotelurilor în regim all inclusive şi eşti mai degrabă genul aventuros, genul căruia îi place să fie surprins de ceea ce întâlneşte la destinaţie, e suficient să dai o raită peste Dunăre, să te pierzi pe vreun drum de ţară şi să ajungi într-un sat uitat de lume, încremenit în timp, aşa ca cel descris în romanul lui Emil Andreev (şi care este, de ce să nu recunosc, primul roman tradus din limba bulgară pe care îl citesc). Două zile de vară toride, câteva personaje misterioase, o biserică veche de doar 200 de ani sunt ingredientele minimaliste de care ai nevoie pentru a transforma o şedere la periferia civilizaţiei într-o adevărată aventură. Ce-i drept, nu va fi o aventură a la Indiana Jones, cu urmăriri spectaculoase, comploturi de tot soiul, băieţi buni şi băieţi răi, va fi vorba mai degrabă de câteva picturi murale, câteva statui şi un manuscris, surprinse de privirile agere care vor ţese un mister medieval cu mize interesante. Suntem în locurile în care, deşi creştinismul şi europenitatea par să fi câştigat lupta pentru Bulgaria, totuşi simbolurile ortodoxiei ar putea ascunde pagini surprinzătoare din istoria păgânismului.

Helene Thibault este o cercetătoare franceză, ajunsă în satul Gradişte din Bulgaria pentru a investiga mărturii cu privire la istoria unei secte eretice, cea a bogomilior, presupus dispărută cu veacuri în urmă. Centrul ei de interes este o biserică ortodoxă ridicată în secolul XIX, ale cărei ornamentaţii ar putea dezvălui urme ale paganismului târziu. Helene va întâlni în sat o echipă de pictori care restaurează picturile bisericii, condusă de maestrul Stefan Dimitrov dar o va cunoaşte şi pe Mariţa, una din pictoriţie şi amanta lui Stefan şi pe intelectualul misterios Victor Markov, un bărbat seducător, inteligent, captivat de istoria medievală timpurie. Câteva zile şi mai ales câteva nopţi de vară vor fi suficiente pentru a tensiona relaţiile dintre personaje, pentru a deschide posibilitatea unor descoperiri fără precedent, pentru a pregăti o crimă şi chiar pentru a primi vizita unei presupuse fantome. Istoria, supranaturalul, pasiunile durabile şi nimicitoare sau unele abia incipiente, interesele materiale sau aspiraţiile spre cunoaştere gratuită se vor duela într-o poveste al cărei deznodământ este greu de ghicit. În vreme ce Victor are indicii serioase şi este convins că biserica ascunde o lucrare senzaţională din istoria bogomililor, alţi studenţi prezenţi în zonă cred cu tărie (sau cu naivitate?) că ar fi vorba de o comoară. În acelaşi timp un lanţ al slăbiciunilor amoroase va complica şi mai mult intriga şi va atrage chiar o tragedie în comunitatea locală. Stefan este îndrăgostit iremediabil de Mariţa, o prezenţă de o frumuseţe de-a dreptul nepământeană, în vreme ce pictoriţa îl iubeşte, la fel de disperat pe Victor, seducătorul de a cărui vrajă nu va fi ocolită nici Helene. Deasupra tuturor acestor zbateri emoţionale şi amuşinări detectiviste veghează privirea gravă şi neputincioasă a preotului satului, cel care se străduieşte să echilibreze forţele contradictorii, pasiunile şi aspiraţiile conflictuale deşarte şi care, va da în cele din urmă o lovitură de graţie căutătorilor de aur şi cunoaştere. Sunt cele petrecute la Gradişte menite să aducă răspunsurile şi împlinirea căutate de protagonişti sau sunt doar întâmplări menite să dispară răcite în râul de sticlă, metafora memoriei, a amintirilor trecătoare?

Este remarcabil felul în care Andreev reuşeşte să surprindă echilibrul delicat al relaţiilor dintre personaje. În raport de unu la unu, rivalii, îndrăgostiţii, necunoscuţii dezvoltă o complicitate aparte, o apropiere şi o intimitate uşor de spulberat prin simpla apariţie a unui al treilea personaj. Dincolo de intriga misterioasă şi de poveştile de dragoste încâlcite, romanul lui Andreev surprinde cu subtilitate acel cadru, familiar şi românilor al periferiei europene, al spaţiului în care superstiţia, supranaturalul, barbaria se amestecă fără probleme cu raţiunea şi moştenirea occidentală.

RAUL DE STICLA - Emil Andreev – Editura Humanitas, 2011

Sever Gulea pentru blog.libris.ro