Paradoxal, dar dintre marile puteri care au controlat de-a lungul timpului in vreun fel sau altul spatiul politic romanesc cu Turcia s-au stabilit cele mai bune relatii dupa ceea ce s-a numit Marele Razboi. si ele au avut ca plecare decizia guvernului roman de a nu se angaja, desi i se ceruse acest lucru, in razboiul greco-turc, alaturi de greci. Raspunsul pe care l-a dat atunci premierul roman, Ionel Bratianu, omologului sau de la Whitehall, George Lloyd, reprezinta o lectie de diplomatie care ar fi trebuit sa fie invatata de unii care au gestionat destinele acestui neam in ultimul timp. Atunci cand s-a cerut interventia unui corp expeditionar roman pentru a nu permite „turcilor sa traverseze Stramtorile!”, Ionel Bratianu a raspuns: „bucuros, dar nu avem nave! Daca guvernul Majestatii Sale ni le poate imprumuta, desigur vom trimite trupe!” Se pare insa ca si britanicilor le lipseau acele nave.

   Aceasta decizie a netezit calea spre reluarea relatiilor diplomatice dintre cele doua state care aveau interese comune, dar si unele vai! atat de divergente. Dupa stabilirea legatu-rilor diplomatice, Romania si Turcia au actionat pentru crearea unui climat de securitate in zona Balcanilor.

Prof. univ. dr. Mihai Retegan

 

    In studiul relatiilor internationale ale secolului XX, relatiile Romaniei cu Turcia in deceniile III si IV, cat si colaborarea acestora in Balcani vin sa detalieze si sa completeze,  o parte din istoria celor doua tari. Studiul de fata isi propune sa completeze ceea ce s-a scris despre aceasta tema, avand in vedere si caracteristicile de ordin mental si religios. Un alt punct de vedere ar fi reprezentat si de entuziasmul, prin care Kemal Ataturk si colaboratorii sai apropiati, au dezvoltat eforturi sustinute pentru a face din Turcia o republica democrata, suverana si independenta. Un alt subiect de analiza l-a reprezentat identitatea nationala pe care fondatorii republicii au incercat sa o impuna. Perioada 1923 - 1940, este una plina de evenimente: aparitia Republicii, stabilirea de relatii cu state din intreaga lume, Lausanne, dezvoltarea relatiilor cu Uniunea Sovietica, dezvoltarea relatiilor cu statele care nu promovau o politica revizionista, astfel apare alianta regionala cu caracter defensiv, Intelegerea Balcanica, in care statele membre ale acesteia, Grecia, Iugoslavia, Romania si Turcia au cautat prin eforturi sustinute in cadrul Aliantei sau prin relatiile avute cu statele prietene caile prin care sa se garanteze hotararile Tratatelor de Pace de la Paris din 1919 – 1920, Montreux, cat si eforturile sustinute de a impiedica declansarea razboiului in spatiul sud-est european.