Countdown header img 1

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Countdown header img  mob

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Card cadou

Supunere

De (autor): Michel Houellebecq

4.4
(7 reviews)
Supunere - Michel Houellebecq

Recenzie blog.libris.ro

După ce a surprins critic şi dureros, în romanele sale criza culturală, identitară occidentală, falimentul proiectului iluminist, în maniere controversate, intersectându-şi naraţiunile cu probleme contemporane precum tensiunile rasiale, terorismul, consecinţele hedoniste şi alienante ale liberalismului economic şi sexual cu chip darwinist, Michel Hoellebeq a revenit în ianuarie 2015 cu un nou roman, tradus rapid şi în limba română, la Editura Humanitas. M-am tot întrebat dacă nu cumva autorul francez riscă să alunece pe panta redundanţei (în fond, orice depresie şi apocalipsă civilizaţională, odată anunţată, în fel şi chip, riscă să devină repetitivă). Remarcând însă controversele şi aprecierile stârnite de romanul Supunere dar mai ales citind cartea lui Houellebecq m-am lămurit că scriitorul francez recompensat cu Premiul Goncourt rămâne la fel de actual şi de surprinzător, un profet deloc nebun, mai degrabă iscusit în a oglindi evoluţii plauzibile ale lumii contemporane.

Şi Supunere atacă teme familiare citiorilor care au urmărit scriitura lui Houellebecq: suntem în plină derivă occidentală, panoramată de această dată de la nivelul înalt al profesorilor universitari. Aşa cum surprinde protagonistul romanului, Francois, cadru didactic la Universitatea Paris-Sorbona III, vechiul proiect statal-cultural-ideologic, paneuropean, raţionalist liberal îşi trăieşte agonia, fără nicio pârghie care să îl autoîntreţină: studiul literelor, chiar şi în instituţii prestigioase, nu duce nicăieri (absolvenţii rămân exclusiv în universitate, reproducând inerţial sistemul), forţele politice nu par să mai exprime şi să mai reprezinte o reală voinţă populară (mişcările de stradă sunt în plină explozie), sexualitatea opresivă şi obsesia prezenteismului, exigenţele de selecţie şi (auto)întreţinere corporală şi refuzul adaptării la îmbătrânire dizolvă posibilitatea supravieţuirii şi perpetuării familiei europene, ateismul umanist este, la rândul său în faliment, atâta timp cât tot mai mulţi cetăţeni caută o salvare spirituală dincolo de iluzoriile plăceri senzoriale. Pornind de la aceste premise familiare, Houellebecq imaginează, într-un viitor extrem de apropiat, felul în care tensiunile unei epoci explodează nu doar în mintea şi în proximitatea personajelor din romanele sale (indivizi obişnuiţi, de altfel) ci mai degrabă la nivel macroscopic, la nivel politic şi naţional. Căci naraţiunea lui Houellebecq este de fapt povestea transformării politice şi sociale a Franţei, un scenariu, distopic sau nu, a evoluţiei Hexagonului în contextul crizei traversate într-un posibil mâine, tulburător de apropiat.

Aflat într-un moment de cumpănă în cariera sa, deşi este profesor universitar plin, un cunoscător al literaturii de secol XIX, Francois simte că şi-a pierdut libertatea, după susţinerea doctoratului: frecventarea prietenilor (adică a personajelor de roman) nu îl mai stimulează, relaţiile sale amoroase sunt repetitive şi marcate de calendarul universitar, micile neajunsuri trupeşti anticipează ecoul catastrofal al decăderii fizice de mai târziu. În paralel cu criza sa personală şi anxietatea mediocrităţii şi anesteziei confortului burghez, Francois asistă la lupta electorală care urmează să schimbe viitorul Franţei: Partidul Frăţia Musulmană se luptă în al doilea tur cu Frontul Naţional. În această înfruntare se condensează de fapt, metaforic, ultima zbatere (care se va dovedi deloc spectaculoasă) a vechiului proiect european în faţa unui viitor care renunţă la continuitatea cu tradiţia de sute de ani. Frontul Naţional, adică forţele de dreapta cei care caută să refacă proiectul Franţei puternice pe fundamente culturale şi naţionale (mizând însă pe ieşirea din zona euro şi pe un control deplin al armatei), conduşi de nimeni alta decât Marine Le Pen (moştenitoarea controversatului Jean-Marie Le Pen) mai apropiată ca personalitate şi aspect de Angela Merkel decât de vreun lider extremist eşuează însă atâta timp cât concurenţa, Frăţia Musulmană şi liderul ei reuşesc să convingă prin tactici mai abile şi mai cuprinzătoare. E vorba de o Frăţie Musulmană îndepărtată de iniţiativele fanatice şi teroriste, e o organizaţie care pozează într-o ideologie umanistă cu respect pentru toate religiile, care susţine tinerii antreprenori, care condamnă talibanii şi teroriştii (nişte amatori de ocazie până la urmă) şi mai ales propune un plan de reformă pe termen lung care ţinteste în articulaţiile puterii unui stat: demografia şi educaţia. Revenirea la modelul familial (opţiunea islamică a poligamiei pare să satisfacă perfect nehotărârea amoroasă şi chinuitoare a modelului occidental), liberalizarea ierarhiilor educaţionale dar şi îndoctrinarea religioasă (inserată subtil, în forme aparent neameninţătoare) ajung să triumfe de fapt nu doar politic ci mai ales în bătălia ideilor (acesta fiind cel mai usturător eşec pentru Occident, până la urmă).

Odată cu victoria în alegeri a Frăţiei Musulmane, Franţa îşi începe transformarea: universităţile devin islamice iar cei ce refuză convertirea sunt concediaţi din posturile lor, inclusiv Francois. Nu se simte însă o atmosferă dictatorială, abilii politicieni de generaţie nouă, avocaţi ai unei noi ideologii sunt precauţi şi ştiu să se infiltreze, ştiu să promită, să aibă răbdare, să depăşească opţiunea violenţei. Pornind parcă de la preceptele lui Orwell, din 1984, strategia noilor lideri este aceea de a coloniza şi a supune prin tentaţie şi asimilare, nu prin violenţă explicită. Speculând, alături de colegii lui retraşi prematur din activitate, protagonistul lui Houellebecq evaluează scenariile pregătite extrem de laborios: crearea unei uniuni economice mediteraneene cu state islamice drept locomotive (luând drept model Imperiul Roman), înstăpânirea capitalului economic şi instituţional prin puterea financiară nemăsurată a arabilor, islamizarea societăţii şi instalarea discriminărilor profesionale şi de sex (pe baze, chipurile, rezonabile) etc. Ironia şi triumful deplin al întregului mecanism care s-a pus discret în mişcare se dezvăluie atunci când însuşi protagonistul, iniţial marginalizat şi retras în ipostaza de martor, de spectator al acestor transformări, descoperă şansa reconstrucţiei unei vieţi mai bogate în sensuri, unei vieţi în care se simte apreciat şi relansat profesional şi personal sub noua umbrelă culturală şi ideologică. Salvarea şi redefinirea unui viitor satisfăcător, acceptând un pariu până la urmă simplu şi simbolic: supunerea de a cărei tentaţie nu scapă nici chiar cele mai luminate minţi ale Europei.

Relatat într-un limbaj academic dar cuceritor ( cel al universitarului care prezintă elevat inclusiv vizionarea filmelor pornografice), romanul lui Michel Houellebecq este teribil de convingător şi înfricoşător nu doar prin plauzibilitatea scenariului desfăşurat (pornind de la repere clare ale crizei contemporane), ci mai ales prin detaşarea calmă a protagonistului care se transmite şi cititorului până la urmă, prin acea senzaţie de curgere firească şi inevitabilă a lucrurilor spre ceea ce pare a fi un pariu rezonabil al supunerii. Absenţa alternativelor şi felul în care forţele triumfătoare, deşi de altă sorginte culturală, au reuşit să asimileze echilibrul bazelor conflictuale din orice democraţie, înlocuindu-l cu seducătoare promisiuni-degete pe rană şi o putere financiară nemăsurată în faţa cărora ajungem să ne înclinăm fără probleme sunt elementele la care merită să reflectăm citind romanul lui Michel Houellebecq.

Sever Gulea, pentru blog.libris.ro
Citeste mai mult

Supunere

De (autor): Michel Houellebecq

4.4
(7 reviews)

Un adevarat fenomen editorial, Supunere (ianuarie 2015), noul roman al lui Michel Houellebecq, cel mai important scriitor francez actual, se traduce in cursul acestui an in peste 40 de tari.

Roman pe care autorul il include in genul PF (political fiction), Supunere a zguduit deja Occidentul. Un Occident pe care inca din 1998, prin Particulele elementare, Michel Houellebecq il analizeaza cu scalpelul im mana punandu-i in fata mizeria morala si deruta politica. Antieroul lui Houellebecq, Francois, profesor de literatura la Sorbona, mizantrop care cauta cu acelasi entuziasm pe internet meniuri de catering si servicii sexuale, asista abulic la instalarea legitima la putere a unui guvern musulman moderat. Viata lui nu are nimic spectaculos, iar prefacerile aduse de manevrele politice se dovedesc inexorabile. Sorbona devine universitate musulmana, iar cariera lui Francois depinde de o convertire, ale carei avantaje sunt nesperate. si de ce nu s-ar supune, cand lucrurile promit sa se aranjeze atat de bine? La urma urmei, nu este civilizatia moderna bazata pe dezideratul „cautarii fericirii“? Provocator cu program, scriitorul socheaza de fiecare data prin tusele satirice indraznete, insa intrebarile subiacente apartin unui moralist care, schitand portretul unei Europe lipsite de ideal, constata esecul proiectului iluminist si intrevede sfarsitul civilizatiei occidentale seculare.

Citeste mai mult

transport gratuit

-23%

30.03Lei

39.00 Lei

Sau 3003 de puncte

Fiecare comanda noua reprezinta o investitie pentru viitoarele tale comenzi. Orice comanda plasata de pe un cont de utilizator primeste in schimb un numar de puncte de fidelitate, In conformitate cu regulile de conversiune stabilite. Punctele acumulate sunt incarcate automat in contul tau si pot fi folosite ulterior, pentru plata urmatoarelor comenzi.

In stoc

Descrierea produsului

Un adevarat fenomen editorial, Supunere (ianuarie 2015), noul roman al lui Michel Houellebecq, cel mai important scriitor francez actual, se traduce in cursul acestui an in peste 40 de tari.

Roman pe care autorul il include in genul PF (political fiction), Supunere a zguduit deja Occidentul. Un Occident pe care inca din 1998, prin Particulele elementare, Michel Houellebecq il analizeaza cu scalpelul im mana punandu-i in fata mizeria morala si deruta politica. Antieroul lui Houellebecq, Francois, profesor de literatura la Sorbona, mizantrop care cauta cu acelasi entuziasm pe internet meniuri de catering si servicii sexuale, asista abulic la instalarea legitima la putere a unui guvern musulman moderat. Viata lui nu are nimic spectaculos, iar prefacerile aduse de manevrele politice se dovedesc inexorabile. Sorbona devine universitate musulmana, iar cariera lui Francois depinde de o convertire, ale carei avantaje sunt nesperate. si de ce nu s-ar supune, cand lucrurile promit sa se aranjeze atat de bine? La urma urmei, nu este civilizatia moderna bazata pe dezideratul „cautarii fericirii“? Provocator cu program, scriitorul socheaza de fiecare data prin tusele satirice indraznete, insa intrebarile subiacente apartin unui moralist care, schitand portretul unei Europe lipsite de ideal, constata esecul proiectului iluminist si intrevede sfarsitul civilizatiei occidentale seculare.

Citeste mai mult

Detaliile produsului

De acelasi autor

De pe acelasi raft

Rating general al produsului

5 stele
4
4 stele
2
3 stele
1
2 stele
0
1 stele
0

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Review-uri

GT 30/06/2020 14:00
Un semnal de alarma ce poate avea un impact mai puternic decit un demers jurnalistic pe aceeasi tema.
O carte care trebuie citita, mai ales acum cind cultura europeana se afla intr-un moment de cumpana.
  • Like review icon 0
  • Add comments
MANASOIU ECATERINA 03/03/2020 19:36
Deocamdată am ajuns doar pe la jumatatea cărții, dar modul original în care se desfășoară narațiunea captează atenția. Un amestec de superficial, vulgar cu realitatea dură în care supraviețuim.
  • Like review icon 0
  • Add comments
trandafirani 29/12/2020 15:23
Dacă deja ai făcut cunoştinţă cu acest scriitor cu nume-aparent-imposibil-de-pronunţat , prezent în mai toate listele de tip “must read”, “Supunere” nu cred că te va dezamăgi. Houellebecq e acelaşi: cinic, direct până aproape de brutalitate, misogin, critică nemilos absolut ORICE, dar, veste buna pentru pudibonzi!, e mai puţin pornografic decât în romanele anterioare.
  • Like review icon 0
  • Add comments
Mai întâi de toate trebuie să admit că e o carte de care te dezlipești cu un efort supra-omenesc - am citit-o în trei șederi, cele 300 de pagini fiind ca și neexistente. În plus, premonițiile lui Houellebecq sunt ai naibii de realiste, criza democrațiilor consumeriste nu e una ficțională, iar mișcările tectonice dictate de schimbările demografice trag după sine schimbări esențiale în modul în care-i organizată lumea nostră.
  • Like review icon 0
  • Add comments
Simona66 31/08/2020 18:54
Cartea 3. Franta.O scriere despre violenta religioasa si cred ca, si cea ideologica.Violenta in sensul acapararii gindirii umane, de un anume credo. Aici, religia.Probabil e una din cele mai coagulate distopii citite. Se intuieste colapsul Europei si posibila transformare a batrinului continent intr-o Eurabie, prin islamizare, initial a Frantei, dat ca are potential suficient pentru asta. Houellebecq cica ar fi un autor foarte controversat. Dar lucrarea (prima citita de acest autor), mi s-a parut mie, deosebit de moderata. In absolut tot. Argumentele - temeinice, prognosticurile - destul de lucide, limbajul - satiric si aproape balsamic, aluziile sexuale - dozate. Iar naratiunea, ca Sena, frumos curgatoare. Darmite conceptele, atit de fin conturate: islamizarea este moderata, nicidecum a extremismului terorist, ceea ce ii da sanse reale de izbinda; capitalismul cedeaza distributismului, ca si model mai echitabil; individualismul liberal - e prins in decadere, ca si toate valorile europene; revenirea patriarhatulul - se face gradual, prin educatie; iar poligamia, ce supriza - vine ca model ideal al selectiei naturale. Sirul ar fi putut continua, daca as fi citit-o mai pe indelete. Lectura, insa, a fost practic o sorbitura. Mai degraba autorul e preocupat de frica care o creeaza Islamul, decit insasi religia. Si nu atit islamizarea lumii crestine, sperie, cred eu. Mai curind ideea, precum ca virful fericirii umane se afla in supunerea absoluta - a "femeii fata de barbat, a omului fata de Dumnezeu" asa cum o concepe islamul. Pentru ca islamul accepta lumea in totalitatea ei, admirind creatorul pentru facere - zic musulmanii. Si cum sa abordam fericirea umana prin crestinism atunci ? Cind crestinii devin si ei din ce in ce mai conformisti.Toata nadejdea, la ateii inraiti. Ei poate is mai puternici?
  • Like review icon 0
  • Add comments
Ro xa na 04/08/2020 15:24
Franta anului 2022 convertita la islam. Intreaga Europa supusa "Fratiei musulmane". De citit, cu siguranta!
"Punctul de varf al fericirii omenesti se afla in supunerea absoluta."
"Exista o relatie intre absoluta supunere a femeii fata de barbat, asa cum este descrisa in Povestea lui O, si supunerea omului fata de Dumnezeu, asa cum o concepe islamul."
  • Like review icon 0
  • Add comments
George Hari Popescu 11/03/2020 16:51
Desigur, pare un viitor sumbru cel din 2022, în care președintele Franței este un musulman și guvernele din Marea Britanie, Germania, Belgia și Olanda sunt dominate de partide musulmane și în care Marocul este în UE și Algeria și Tunisia negociază pentru intrarea în UE. Dar, în controversata carte “Soumission”, Michel Houellebecq îmbracă totul într-o teorie destul de credibilă și bine fundamentată pe argumente de ordin istoric, politic și social (ficționale, desigur, dar pornind de la fapte reale).
Cartea a apărut la doar două zile după atentatul din Franța. Mașinăria de marketing s-a pus aproape singură în mișcare și volumul era deja în topul vînzărilor de la Amazon.fr. Autorul a declarat după atentat că suspendă planul de promovare a cărții, în semn de respect. Dar nici nu mai este nevoie de promovare, profitul a fost deja atins în doar trei zile.
  • Like review icon 0
  • Add comments

Noi suntem despre cărţi şi la fel este şi Newsletter-ul nostru

Abonează-te pentru a afla rapid care sunt promoţiile zilei, noutăţile şi recomandările noastre.

Ma abonez image one
Ma abonez image one