Munca este bratara de aur, se spune. Dar nu e greu sa vezi ca unii muncesc, iar altii doar poarta bratara. Despre cei din urma Veblen vorbeste in Teoria clasei de lux:despre cei care isi fac o slujba din a nu munci.

O viata fara griji, in care principalul scop este acela de a pierde vremea. Dar nu oricum, ci cat mai spectaculos. De aici si consumerismul, caruia Veblen i-a dat potrivitul nume de „consum ostentativ”.

Hainele, hrana, arta, chiar si partenerul de viata sunt semne ale bunastarii si ele trebuie sa fie cat mai batatoare la ochi. Se da o lupta intre clasa industriala, al carei motor este instinctul artizan, si clasa de lux, dominata de instinctul de prada – altfel spus, intre cei care fac si cei care isi aroga dreptul de proprietate. Iar cei din urma, ne spune Veblen, sunt mult mai adaptati pentru supravietuire.

Depasind cu mult economia politica, Teoria clasei de lux, publicata in 1899, si-a depasit cu mult si propriul timp, fiind azi o lectura absolut obligatorie.

"Veblen ignora convingerea curenta ca, in principiu, o carte de teorie economica si una de teorie a culturii nu pot avea prea multe lucruri in comun. Sau ca, daca au, atunci ar trebui probabil ca intalnirea lor sa produca o abordare militanta – in cazul de fata, o lunga demascare a viciilor burgheziei si a exceselor societatii de consum. Veblen nu propune insa revolutii anticonsumiste; tot ce face e sa descopere si sa eticheteze realitatea, cu stilul lui ne-american de a scrie."
Crenguta Nicolae, Redactor sef adjunct, Business Magazin

"Veblen satirizeaza consumul de dragul consumului, in care nu se aplica legea utilitatii marginale si unde singurul scop al consumului este acela de a epata, de a parveni sau de a confirma un anume statut social. O carte scrisa in 1899 in America este foarte actuala pentru Romania anului 2009, pentru ca la acel nivel de capitalism primitiv ne gasim astazi in economiile emergente. smecherii cu masini sport rosii si pitipoancele cu aspiratii, capitalistii imbogatiti de stat, cafenelele din Dorobanti, vilele din Pipera si tricourile cu un crocodil pe piept – iata tot atatea simboluri ale capitalismului romanesc si ale elitei economice de la noi, pe care le veti vizualiza cu ochii mintii citind cartea lui Veblen, desi scrisa intr-un alt timp si spatiu. Peste tot insa clasa de lux, oriunde si oricand, a dat societatii mai putin decat a luat de la ea."
Liviu Voinea, Director Executiv, Grupul de Economie Aplicata