Intr-o lume in care evenimentele ce separa cele doua ere au fost discutate, bogat interpretate, ecranizate, stirnind valuri de atitudini, Testamentul Mariei reia povestea femeii care ajunge sa-si vada fiul, pe Iisus Hristos, rastignit. Istorisirea cuprinde insa un registru emotional foarte fin, alaturind tandrete, melancolie, uimire, dezamagire, minie, groaza, eschiva, stupoare, revelatie, toate invocate pentru a infatisa realitatea asa cum a trait-o personajul. Testamentul Mariei se naste asadar pentru ca femeia care deja simte ca viata-i incepe sa capete rezonanta de mit se crede datoare sa spuna adevarul asa cum l-a vazut. Iar marturisirea aceasta devine calea prin care Colm Toibin nu doar dezvaluie cititorilor o viziune subiectiva, ci si readuce din Istorie o femeie cu tot omenescul din ea.

 

„O carte perfecta, tulburatoare, emotionanta si zguduitoare.” (The New Statesman)

 

„Colm Toibin se foloseste in Testamentul Mariei de cinismul romanelor lui James Joyce. Putini au avut curajul sa se imagineze observatori ai vietii Fecioarei Maria chiar in interiorul evenimen-telor ce alcatuiesc aceasta viata.” (The New York Review of Books)