Magnifica si in acelasi timp inspaimantatoare. Lasa in urma o serie de intrebari,ganduri si trairi.

Recomand!! Decadența este intensificată printr-un artificiu științifico-fantastic: atingerea nemuririi cu ajutorul clonării. Trăind la infinit, receptorii de satisfacție se “scurtcircuiteaza”, nevoia de interacțiune socială dispare și comunitățile umane (devenite pe această cale “neo-umane”) încep să se descompună.

"Faptul ca in Occident se putea naste o religie noua era deja, in sine, o surpriza, avand in vedere ca istoria europeana, in ultimii treizeci de ani, cunoscuse o prabusire masiva, naucitor de rapida, a credintelor religioase traditionale. In tari ca Spania, Polonia, Irlanda, o credinta catolica profunda, unanima, masiva, structura de veacuri viata sociala si ansamblul comportamentelor, dicta morala si relatiile familiale, conditiona ansamblul productiilor culturale si artistice, ierarhiile sociale, conventiile, regulile de viata. Iar in rastimp de cativa ani, in mai putin de o generatie, intr-un timp incredibil de scurt, totul a disparut, s-a evaporat in neant. In aceste tari, nimeni nu mai credea acum in Dumnezeu, nu tinea seama de El nici cat negru sub unghie, nici nu-si amintea ca odinioara crezuse; iar totul se petrecuse fara vreo rezistenta, fara convulsii, fara violente sau proteste de vreun fel, fara macar sa aiba loc o discutie adevarata, la fel de usor cum un obiect greu, retinut o vreme de o forta exterioara, revine in pozitia de echilibru de indata ce i se da drumul. Credintele umane erau, se pare, departe de a fi blocul masiv, solid, imuabil pe care ni-l imaginam de obicei; poate ca, dimpotriva, erau tot ce avea omul mai efemer, mai fragil, mai predispus sa se nasca si sa moara."

Posibilitatea unei insule sau posibilitatea clonării, pe scurt. Așa ar putea fi rezumata cartea pentru cei care nu vor să citească texte lungi și plictisitoare. O analiză merey actuală, recomandabil revizitabilă pentru cei care deja cunosc subiectul, o posibilă temă de meditație pentru viitorul omenirii. Un subiect care te poate duce cu gândul la scrierile science-fiction, dar care este mai aproape de realitate decât ne închipuim. O alternativă care înseamnă de fapt o schimbare a codurilor și modurilor de a privi omenirea, de a ne raporta la tot ceea ce este firesc dar credem că avem puterea de a schimba de dragul experimentului. Dacă sentimentul fericirii și al trăirii autentice a dispărut pentru individul contemporan, cum poate fi aceasta creată în laborator și simțită de neo-umani?

GENIAL