"La inceput a fost cuvantul… si cuvantul s-a intrupat...
    [...] Titlul lucrarii este inspirat de fascinatia pentru reflectia asupra puterii cuvantului in devenirea umana si posibilitatea studiului acestuia din perspectiva practicilor culturale si sociale. Folosirea celor doua sintagme – antropologie lingvistica si antropologia cuvantului - nu vizeaza vreo diferentiere intre domenii de studiu separate, ci dimpotriva, evidentiaza comunitatea valorilor stiintifice si culturale. Atractia catre cuvant, ca element generator de viata, sta la baza optiunii pentru un titlu care cheama la cugetare... Antropologia cuvantului isi propune, asadar, sa dezvaluie potentialul miraculos al graiului uman in dezvoltarea cunoasterii dincolo de acumularile secolului XXI in care am intrat, dar si a modelarii umane in context social. Daca sintagma antropologie lingvistica denumeste domeniul de investigatie stiintifica, titlul cartii este o particularizare a acestuia care sesizeaza maretia cuvantului prin distinctia neta pe care acesta o face intre Om si celelalte evolutii biologice.
    Demersul nostru se doreste un instrument teoretic si aplicativ dedicat formarii sinergice a acelor competente care definesc conditia umana necesare ratiunii critice si sistematice, creativitatii, autoformarii, autoresponsabilizarii sociale si profesionale. Experientei de student, traducator, cercetator si, mai apoi de dascal i s-au adaugat bucuria valorizarii potentialului lingvistic in dezvoltarea individului prin mecanisme si instrumente specifice. Selectia teoriilor si a metodelor de cercetare au avut drept model analiza lui Alessandro Duranti (1997) care valorizeaza perspectiva antropologica asupra diversitatii lingvistice, practicilor gramaticale, interactiunii verbale, structurilor dialogului, evolutiei sensurilor, participarii sociale.
    Autoarea opteaza pentru acele abordari teoretice, descriptive, dar si pentru exemplificari menite intelegerii caracterului practic al domeniului. Expunerea acopera si sfere conexe de cercetare, precum antropologia culturii, lingvistica aplicata, sociologia, filozofia, folclorul si comunicarea care completeaza studiul asupra cuvantului si confirmarea raportul istoric intre evolutia biologica si comunicarea lingvistica prin ponderea acestuia in directiile dezvoltarii economice, sociale, politice, culturale ale comunitatilor omenesti. Intelegerea si insusirea principiilor de functionare ale procesului de dezvoltare a limbii vizeaza, de asemenea, constientizarea valorilor morale, sociale, politice, filozofice, estetice ale societatii umane de azi si de maine.
    Lucrarea selecteaza acele directii si conceptualizari ale scolilor de lingvistica generatoare de interpretari antropologice. Bunaoara, daca pentru Luis Hjelmslev functia limbii reprezinta raportul dintre doua unitati lingvistice, iar in glosematica generativa aceeasi notiune este expresia particularitatilor relatiilor gramaticale intre elementele structurii lingvistice, abordarea noastra insista pe sensurile mai largi atribuite acesteia de catre scoala de la Praga. Definitia functionalismului praghez care se distinge prin stransa legatura intre sintaxa si semantica, respectiv gramatica si informatie care sta la baza actului comunicarii, permite extinderea cunoasterii structurilor lingvistice la nivel antropologic si intelegerea relatiei dintre unitatile sintactice si continutul lor comunicativ-informativ explicand fenomenul variabilitatii limbii in atributiile sale de comunicare. Consideram ca interdisciplinaritatea studiului antropologic asupra cuvantului este in masura sa genereze efecte cognitive, atitudinale, comportamentale la nivel individual si de grup social." - Violeta Negrea