Cartea secretelor
Cartea secretelor
Nu poti avea incredere in propriile amintiri.
Nu poti avea incredere nici in relatarile altora.
Asadar, cum poti sa afli ce s-a intamplat cu adevarat in noaptea aceea?
Psihologul James Cobb sustine intr-o noapte ploioasa, la New York, o prezentare despre arta recuperarii memoriei pierdute. La plecare este abordat de un strain: un om aflat pe moarte, care ii povesteste ca, in urma cu aproximativ patruzeci de ani, s-a trezit intr-o camera de hotel alaturi de o femeie ce fusese ucisa, dar nu isi aminteste ce s-a intamplat. Cobb trebuie sa afle daca are de-a face cu un om nevinovat sau cu un criminal. Insa itele acestui mister vechi sunt mult mai incalcite decat par la prima vedere.
Fragment din cartea "Cartea secretelor" de Eugen Ovidiu Chirovici:
"In weekend am luat un caiet de notite si am scris toate intrebarile care ramasesera fara raspuns.
Citisem de doua ori jurnalul lui Abraham Hale de la cap la coada si facusem si un rezumat al rapoartelor lui Mallory. O intrebare: Abraham Hale era deja instabil psihic in perioada aceea de la Paris, asa cum il descrisese Josh, sau starea lui se deteriorase ulterior, dupa toti acei ani petrecuti in saracie si teama, cu inima franta din cauza tragediei petrecute acolo? Daca spusese adevarul in insemnarile lui si in anii '90 Josh isi folosise intr-adevar banii si puterea pentru a-i inscena o crima si a-l trimite pentru totdeauna in acel spital pentru bolnavii psihici periculosi? Daca Hale ar fi incercat vreodata sa dezvaluie politiei adevarul despre noaptea aceea de la Paris, nu ar mai fi fost crezut.
Am cautat pe Google si am gasit site-ul fundatiei The White Rose. Potrivit prezentarii, institutia era finantata printr-o mostenire lasata de domnul Salem H. Fleischer, tatal lui Josh. Dar ceva mi-a atras atentia: Josh imi spusese ca parintii lui murisera intr-un accident de masina in 1973, insa fundatia fusese infiintata patru ani mai tarziu, in februarie 1977.
Mi-am notat numarul presedintelui consiliului director, Lionel J. Carpenter. Dupa cateva incercari esuate de a vorbi cu el la telefon, o asistenta ursuza mi-a facut in cele din urma legatura. M-am prezentat si i-am spus ca sunam din partea raposatului Joshua Fleischer. A devenit imediat interesat.
- Domnule Cobb, ati vorbit recent cu Joshua? Vreau sa spun, fata-n fata? Cand?
- Da, domnule Carpenter, l-am intalnit in Maine. I-am fost oaspete cateva zile, in octombrie anul trecut.
- N-am avut placerea sa-l vad in ultimele patru decenii, m-a informat el, spre surprinderea mea. Am preluat conducerea acestei fundatii inca de la infiintarea ei, la cererea lui Joshua, dar apoi n-am mai pastrat legatura... Avocatul lui m-a sunat in urma cu ceva timp si mi-a spus ca a murit.
- Din pacate, este adevarat. Avea leucemie. In acest context a apelat la serviciile mele. Sunt psihiatru, iar domnul Fleischer a fost unul dintre pacientii mei.
- Am auzit de dumneavoastra, domnule Cobb. V-am vazut recent la televizor, cred. Ati publicat o carte, nu-i asa?
- Da, asa este. Domnule Carpenter, vreau sa va intreb ceva, daca nu va deranjeaza: fundatia a fost infiintata de Joshua sau de tatal lui?
- Intr-o anumita masura, a fost ideea lui Joshua, a raspuns el, precaut. Insa n-as vrea sa discut astfel de aspecte la telefon. Daca va permite programul, ne putem intalni in aceasta dupa-amiaza. Maine plec din oras pentru cateva zile. Ne putem vedea aici, la biroul meu, la ora cinci?
- Sigur ca da, va multumesc, voi fi acolo."
Nu poti avea incredere nici in relatarile altora.
Asadar, cum poti sa afli ce s-a intamplat cu adevarat in noaptea aceea?
Psihologul James Cobb sustine intr-o noapte ploioasa, la New York, o prezentare despre arta recuperarii memoriei pierdute. La plecare este abordat de un strain: un om aflat pe moarte, care ii povesteste ca, in urma cu aproximativ patruzeci de ani, s-a trezit intr-o camera de hotel alaturi de o femeie ce fusese ucisa, dar nu isi aminteste ce s-a intamplat. Cobb trebuie sa afle daca are de-a face cu un om nevinovat sau cu un criminal. Insa itele acestui mister vechi sunt mult mai incalcite decat par la prima vedere.
Fragment din cartea "Cartea secretelor" de Eugen Ovidiu Chirovici:
"In weekend am luat un caiet de notite si am scris toate intrebarile care ramasesera fara raspuns.
Citisem de doua ori jurnalul lui Abraham Hale de la cap la coada si facusem si un rezumat al rapoartelor lui Mallory. O intrebare: Abraham Hale era deja instabil psihic in perioada aceea de la Paris, asa cum il descrisese Josh, sau starea lui se deteriorase ulterior, dupa toti acei ani petrecuti in saracie si teama, cu inima franta din cauza tragediei petrecute acolo? Daca spusese adevarul in insemnarile lui si in anii '90 Josh isi folosise intr-adevar banii si puterea pentru a-i inscena o crima si a-l trimite pentru totdeauna in acel spital pentru bolnavii psihici periculosi? Daca Hale ar fi incercat vreodata sa dezvaluie politiei adevarul despre noaptea aceea de la Paris, nu ar mai fi fost crezut.
Am cautat pe Google si am gasit site-ul fundatiei The White Rose. Potrivit prezentarii, institutia era finantata printr-o mostenire lasata de domnul Salem H. Fleischer, tatal lui Josh. Dar ceva mi-a atras atentia: Josh imi spusese ca parintii lui murisera intr-un accident de masina in 1973, insa fundatia fusese infiintata patru ani mai tarziu, in februarie 1977.
Mi-am notat numarul presedintelui consiliului director, Lionel J. Carpenter. Dupa cateva incercari esuate de a vorbi cu el la telefon, o asistenta ursuza mi-a facut in cele din urma legatura. M-am prezentat si i-am spus ca sunam din partea raposatului Joshua Fleischer. A devenit imediat interesat.
- Domnule Cobb, ati vorbit recent cu Joshua? Vreau sa spun, fata-n fata? Cand?
- Da, domnule Carpenter, l-am intalnit in Maine. I-am fost oaspete cateva zile, in octombrie anul trecut.
- N-am avut placerea sa-l vad in ultimele patru decenii, m-a informat el, spre surprinderea mea. Am preluat conducerea acestei fundatii inca de la infiintarea ei, la cererea lui Joshua, dar apoi n-am mai pastrat legatura... Avocatul lui m-a sunat in urma cu ceva timp si mi-a spus ca a murit.
- Din pacate, este adevarat. Avea leucemie. In acest context a apelat la serviciile mele. Sunt psihiatru, iar domnul Fleischer a fost unul dintre pacientii mei.
- Am auzit de dumneavoastra, domnule Cobb. V-am vazut recent la televizor, cred. Ati publicat o carte, nu-i asa?
- Da, asa este. Domnule Carpenter, vreau sa va intreb ceva, daca nu va deranjeaza: fundatia a fost infiintata de Joshua sau de tatal lui?
- Intr-o anumita masura, a fost ideea lui Joshua, a raspuns el, precaut. Insa n-as vrea sa discut astfel de aspecte la telefon. Daca va permite programul, ne putem intalni in aceasta dupa-amiaza. Maine plec din oras pentru cateva zile. Ne putem vedea aici, la biroul meu, la ora cinci?
- Sigur ca da, va multumesc, voi fi acolo."
PRP: 40.18 Lei
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
34.15Lei
34.15Lei
40.18 LeiPrimești 34 puncte
In stoc
Estimare livrare luni, 5 ianuarie - joi, 8 ianuarie
Descrierea produsului
Nu poti avea incredere in propriile amintiri.
Nu poti avea incredere nici in relatarile altora.
Asadar, cum poti sa afli ce s-a intamplat cu adevarat in noaptea aceea?
Psihologul James Cobb sustine intr-o noapte ploioasa, la New York, o prezentare despre arta recuperarii memoriei pierdute. La plecare este abordat de un strain: un om aflat pe moarte, care ii povesteste ca, in urma cu aproximativ patruzeci de ani, s-a trezit intr-o camera de hotel alaturi de o femeie ce fusese ucisa, dar nu isi aminteste ce s-a intamplat. Cobb trebuie sa afle daca are de-a face cu un om nevinovat sau cu un criminal. Insa itele acestui mister vechi sunt mult mai incalcite decat par la prima vedere.
Fragment din cartea "Cartea secretelor" de Eugen Ovidiu Chirovici:
"In weekend am luat un caiet de notite si am scris toate intrebarile care ramasesera fara raspuns.
Citisem de doua ori jurnalul lui Abraham Hale de la cap la coada si facusem si un rezumat al rapoartelor lui Mallory. O intrebare: Abraham Hale era deja instabil psihic in perioada aceea de la Paris, asa cum il descrisese Josh, sau starea lui se deteriorase ulterior, dupa toti acei ani petrecuti in saracie si teama, cu inima franta din cauza tragediei petrecute acolo? Daca spusese adevarul in insemnarile lui si in anii '90 Josh isi folosise intr-adevar banii si puterea pentru a-i inscena o crima si a-l trimite pentru totdeauna in acel spital pentru bolnavii psihici periculosi? Daca Hale ar fi incercat vreodata sa dezvaluie politiei adevarul despre noaptea aceea de la Paris, nu ar mai fi fost crezut.
Am cautat pe Google si am gasit site-ul fundatiei The White Rose. Potrivit prezentarii, institutia era finantata printr-o mostenire lasata de domnul Salem H. Fleischer, tatal lui Josh. Dar ceva mi-a atras atentia: Josh imi spusese ca parintii lui murisera intr-un accident de masina in 1973, insa fundatia fusese infiintata patru ani mai tarziu, in februarie 1977.
Mi-am notat numarul presedintelui consiliului director, Lionel J. Carpenter. Dupa cateva incercari esuate de a vorbi cu el la telefon, o asistenta ursuza mi-a facut in cele din urma legatura. M-am prezentat si i-am spus ca sunam din partea raposatului Joshua Fleischer. A devenit imediat interesat.
- Domnule Cobb, ati vorbit recent cu Joshua? Vreau sa spun, fata-n fata? Cand?
- Da, domnule Carpenter, l-am intalnit in Maine. I-am fost oaspete cateva zile, in octombrie anul trecut.
- N-am avut placerea sa-l vad in ultimele patru decenii, m-a informat el, spre surprinderea mea. Am preluat conducerea acestei fundatii inca de la infiintarea ei, la cererea lui Joshua, dar apoi n-am mai pastrat legatura... Avocatul lui m-a sunat in urma cu ceva timp si mi-a spus ca a murit.
- Din pacate, este adevarat. Avea leucemie. In acest context a apelat la serviciile mele. Sunt psihiatru, iar domnul Fleischer a fost unul dintre pacientii mei.
- Am auzit de dumneavoastra, domnule Cobb. V-am vazut recent la televizor, cred. Ati publicat o carte, nu-i asa?
- Da, asa este. Domnule Carpenter, vreau sa va intreb ceva, daca nu va deranjeaza: fundatia a fost infiintata de Joshua sau de tatal lui?
- Intr-o anumita masura, a fost ideea lui Joshua, a raspuns el, precaut. Insa n-as vrea sa discut astfel de aspecte la telefon. Daca va permite programul, ne putem intalni in aceasta dupa-amiaza. Maine plec din oras pentru cateva zile. Ne putem vedea aici, la biroul meu, la ora cinci?
- Sigur ca da, va multumesc, voi fi acolo."
Nu poti avea incredere nici in relatarile altora.
Asadar, cum poti sa afli ce s-a intamplat cu adevarat in noaptea aceea?
Psihologul James Cobb sustine intr-o noapte ploioasa, la New York, o prezentare despre arta recuperarii memoriei pierdute. La plecare este abordat de un strain: un om aflat pe moarte, care ii povesteste ca, in urma cu aproximativ patruzeci de ani, s-a trezit intr-o camera de hotel alaturi de o femeie ce fusese ucisa, dar nu isi aminteste ce s-a intamplat. Cobb trebuie sa afle daca are de-a face cu un om nevinovat sau cu un criminal. Insa itele acestui mister vechi sunt mult mai incalcite decat par la prima vedere.
Fragment din cartea "Cartea secretelor" de Eugen Ovidiu Chirovici:
"In weekend am luat un caiet de notite si am scris toate intrebarile care ramasesera fara raspuns.
Citisem de doua ori jurnalul lui Abraham Hale de la cap la coada si facusem si un rezumat al rapoartelor lui Mallory. O intrebare: Abraham Hale era deja instabil psihic in perioada aceea de la Paris, asa cum il descrisese Josh, sau starea lui se deteriorase ulterior, dupa toti acei ani petrecuti in saracie si teama, cu inima franta din cauza tragediei petrecute acolo? Daca spusese adevarul in insemnarile lui si in anii '90 Josh isi folosise intr-adevar banii si puterea pentru a-i inscena o crima si a-l trimite pentru totdeauna in acel spital pentru bolnavii psihici periculosi? Daca Hale ar fi incercat vreodata sa dezvaluie politiei adevarul despre noaptea aceea de la Paris, nu ar mai fi fost crezut.
Am cautat pe Google si am gasit site-ul fundatiei The White Rose. Potrivit prezentarii, institutia era finantata printr-o mostenire lasata de domnul Salem H. Fleischer, tatal lui Josh. Dar ceva mi-a atras atentia: Josh imi spusese ca parintii lui murisera intr-un accident de masina in 1973, insa fundatia fusese infiintata patru ani mai tarziu, in februarie 1977.
Mi-am notat numarul presedintelui consiliului director, Lionel J. Carpenter. Dupa cateva incercari esuate de a vorbi cu el la telefon, o asistenta ursuza mi-a facut in cele din urma legatura. M-am prezentat si i-am spus ca sunam din partea raposatului Joshua Fleischer. A devenit imediat interesat.
- Domnule Cobb, ati vorbit recent cu Joshua? Vreau sa spun, fata-n fata? Cand?
- Da, domnule Carpenter, l-am intalnit in Maine. I-am fost oaspete cateva zile, in octombrie anul trecut.
- N-am avut placerea sa-l vad in ultimele patru decenii, m-a informat el, spre surprinderea mea. Am preluat conducerea acestei fundatii inca de la infiintarea ei, la cererea lui Joshua, dar apoi n-am mai pastrat legatura... Avocatul lui m-a sunat in urma cu ceva timp si mi-a spus ca a murit.
- Din pacate, este adevarat. Avea leucemie. In acest context a apelat la serviciile mele. Sunt psihiatru, iar domnul Fleischer a fost unul dintre pacientii mei.
- Am auzit de dumneavoastra, domnule Cobb. V-am vazut recent la televizor, cred. Ati publicat o carte, nu-i asa?
- Da, asa este. Domnule Carpenter, vreau sa va intreb ceva, daca nu va deranjeaza: fundatia a fost infiintata de Joshua sau de tatal lui?
- Intr-o anumita masura, a fost ideea lui Joshua, a raspuns el, precaut. Insa n-as vrea sa discut astfel de aspecte la telefon. Daca va permite programul, ne putem intalni in aceasta dupa-amiaza. Maine plec din oras pentru cateva zile. Ne putem vedea aici, la biroul meu, la ora cinci?
- Sigur ca da, va multumesc, voi fi acolo."
Detaliile produsului
S-ar putea să-ți placă și
De același autor
Review-uri
chirila mariana7
14/03/2023 15:27
Achiziție verificată
Vroiam ceva nou de citit si ascultand Radio Cultural am prins un interviu cu E.O.Chirovivi despre ecranizarea ,,Cartea Oglinzilor,, A fost perfect pentru mine ca imediat am intrat pe Libris.ro sa vad ce a mai aparut de autor. Am descoperit Cartea Secretelor. Am rasfoit o (asta imi place la nebunie la aceasta librarie ma simt in mijlocul cartilor ca si cum le as atinge) M a captivat ca fiecare carte citita de acest autor.
Arată mai mult
tincucatalin
22/09/2020 06:42
Achiziție verificată
Merita 5 stele si nu doar pentru ca ne este conational. O carte bine legata, intriga buna, personaje construite cu un istoric complet. Deznodamand total neasteptat, in afara cercului personajelor principale. De citit in 4-5 ore.
Arată mai mult
Simona66
27/08/2020 20:39
Al doilea roman citit de mine din ce a scris Chirovici pana acum. Cartea oglinzilor mi s-a parut un roman slab, cu idei bune. Cartea secretelor reia reteta din acel roman, si de data acesta iese cum trebuie. Mentionez ca nu am citit O amintire de la Paris, insa trebuie precizat faptul ca autorul a rescris/retusat acel roman publicat la noi in 2012 si i-a dat un nou nume, tradus acum la noi de Rao din engleza. Cei care au citit romanul din 2012 trebuie sa stie ca personajele si intriga sunt cam aceleasi, ca sa nu dea bani aiurea. Ar fi fost frumos sa se precizeze acest lucru la inceput, si nu undeva la finalul cartii.Spuneam ca romanul e construit pe acelasi tipar ca si precedentul. Avem o poveste spusa de un personaj, poveste investigata de naratorul initial si personajul central al romanului. Aici e vorba de o calatorie la Paris a unor tineri americani si o experienta brutala despre care cei doi pastreaza amintiri diferite. Relatarea acelei vizite la Paris, cu lacunele si informatiile ei eronate, e povestita diferit de cei doi tineri americani, acum unul batran, bolnav, iar celalalt printr-un jurnal lasat celor care ar vrea sa afle adevarul. Evident ca cele doua povesti se bat cap in cap si e nevoie de alte perspective pentru a afla povestea exacta.Romanul se joaca cu aceste perspective, de data aceasta personajele par diferite intre ele si, desi Chirovici nu e un mare stilist, povestea e bine strunita pana la capat. Bucuros fiind ca nu e o noua dezamagire, dau 4 stele si sper sa revina cu romane noi, cat mai bune.
Arată mai mult
Borzan Catalina
22/04/2020 10:58
Achiziție verificată
Cartea secretelor este una cu adevărat intrigantă. Este un amalgam de mister și suspans, o poveste care te ține cu sufletul la gură și te determină să o citești pe nerăsuflate. Această carte te determină să descoperi și celelalte opere scrise de același autor.
Arată mai mult
