promo promo25 octo desk

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

promo promo25 octombrie mob

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Card cadou
Promotii popup img

PROMOTIILE LUNII OCTOMBRIE

19 edituri, titluri cu -30% -10%,

Carte cadou și oferta 2+1 GRATIS!

Urmatoarea ta lectura aici!
Close btn popup img

Casa spiritelor

De (autor): Isabel Allende

4.5
(10 reviews)
Casa spiritelor - Isabel Allende

Casa spiritelor

De (autor): Isabel Allende

4.5
(10 reviews)
Casa spiritelor este o scrisoare de dragoste trimisa de Isabel Allende, peste timp si peste lumi, bunicului ei. Astfel s-a nascut saga familiei Trueba, unde ritmurile violente ale unui pamant mitic, ravasit de cutremure si uragane, devin o a doua natura a personajelor. Impletind mistica si politica, splendoarea si decadenta unei lumi ce devine istorie, Casa spiritelor este una dintre cele mai seducatoare povesti nascute la granita secolului XXI.
 
Distins cu numeroase premii literare, romanul Casa spiritelor a fost adaptat pentru marele ecran in 1993, in regia lui Billie August, cu o distributie de exceptie: Meryl Streep, Winona Ryder, Jeremy Irons, Vanessa Redgrave, Glenn Close si Antonio Banderas.
 
„Pe 8 ianuarie 1981, pe cand ma aflam in Venezuela, am primit un telefon care ma anunta ca bunicul meu iubit era pe moarte. Am inceput sa-i scriu o scrisoare, iar acea scrisoare s-a preschimbat in primul meu roman, Casa spiritelor, aparut in 1982“, avea sa declare Isabel Allende doua decenii mai tarziu. Astfel s-a nascut saga familiei Trueba, in care ritmurile violente ale unui pamant mitic, ravasit de cutremure si uragane, par o a doua natura a personajelor. Impletind mistica si politica, splendoarea si decadenta unei lumi ce devine istorie, Casa spiritelor este una dintre cele mai seducatoare carti din literatura contemporana.
Citeste mai mult

-20%

33.60Lei

42.00 Lei

Sau 3360 de puncte

Fiecare comanda noua reprezinta o investitie pentru viitoarele tale comenzi. Orice comanda plasata de pe un cont de utilizator primeste in schimb un numar de puncte de fidelitate, In conformitate cu regulile de conversiune stabilite. Punctele acumulate sunt incarcate automat in contul tau si pot fi folosite ulterior, pentru plata urmatoarelor comenzi.

In stoc

Descrierea produsului

Casa spiritelor este o scrisoare de dragoste trimisa de Isabel Allende, peste timp si peste lumi, bunicului ei. Astfel s-a nascut saga familiei Trueba, unde ritmurile violente ale unui pamant mitic, ravasit de cutremure si uragane, devin o a doua natura a personajelor. Impletind mistica si politica, splendoarea si decadenta unei lumi ce devine istorie, Casa spiritelor este una dintre cele mai seducatoare povesti nascute la granita secolului XXI.
 
Distins cu numeroase premii literare, romanul Casa spiritelor a fost adaptat pentru marele ecran in 1993, in regia lui Billie August, cu o distributie de exceptie: Meryl Streep, Winona Ryder, Jeremy Irons, Vanessa Redgrave, Glenn Close si Antonio Banderas.
 
„Pe 8 ianuarie 1981, pe cand ma aflam in Venezuela, am primit un telefon care ma anunta ca bunicul meu iubit era pe moarte. Am inceput sa-i scriu o scrisoare, iar acea scrisoare s-a preschimbat in primul meu roman, Casa spiritelor, aparut in 1982“, avea sa declare Isabel Allende doua decenii mai tarziu. Astfel s-a nascut saga familiei Trueba, in care ritmurile violente ale unui pamant mitic, ravasit de cutremure si uragane, par o a doua natura a personajelor. Impletind mistica si politica, splendoarea si decadenta unei lumi ce devine istorie, Casa spiritelor este una dintre cele mai seducatoare carti din literatura contemporana.
Citeste mai mult

Detaliile produsului

De acelasi autor

De pe acelasi raft

Rating general al produsului

5 stele
7
4 stele
2
3 stele
0
2 stele
1
1 stele
0

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Review-uri

LUCY 08/09/2020 08:17
Dacă la început părea un pic plictisitoare și mă pierdeam printre firele și personajele numeroase, după aproximativ o sută de pagini am fost captivata in totalitate de povestea personajelor, de acțiune și de atmosfera locală specifică pe care o emană opera. Isabel Allende este o scriitoare desăvârșită. Recomand cartea cu incredere!
  • Like review icon 1
  • Add comments
LACRAMIOARA CUPSAN 26/04/2020 14:58
Isabel Allende este una dintre scriitoarele mele preferate. Romanul ,,Casa spiritelor” este fabulos, autoarea imbina excelent realismul cu magia. Iti ofera o lectura complexa, cu multe evenimente deosebite.
  • Like review icon 1
  • Add comments
Patru Iusco Ileana 30/01/2020 17:50
Foarte frumoasă!
  • Like review icon 1
  • Add comments
Maria Constantin3 04/09/2020 11:39
minunata
  • Like review icon 0
  • Add comments
Alina Mocan 02/04/2019 21:17
Isabel Allende are un stil minunat de a scrie şi de a creiona personaje cu imparțialitate, descriindu-le la fel de firesc şi calitățile şi defectele, având un fel de toleranță părintească față de greşelile pe care le fac acestea, pe care le prezintă mai degrabă ca pe nişte evenimente normale de viață. În "Casa spiritelor" originile ei sud-americane sunt evidente datorită îmbinării neobişnuite între religie şi spiritism, misticism şi superstiție şi, mai presus de toate, un simț practic care preia controlul în momentele în care spiritualitatea nu îşi are locul. Este istoria unei familii spusă din diferite perspective, o sumă de poveşti care sunt ca piesele de puzzle ale unui portret de familie.
Mi s-a părut că seamănă ca stil sau ca atmosferă cu "Despre dragoste şi alți demoni" a lui Marquez.
  • Like review icon 8
  • Add comments
adaioana 19/01/2021 09:43
O autobiografie ficțională, o împletitură pasională a vieții de zi cu zi, într-un ținut rupt de civilizație, unde munca e viață, unde unii se nasc și e suficient să viseze la ceva pentru a avea, iar alții, oricât ar munci, nu reușesc niciodată să-și depășească condiția impusă de barierele sociale.
  • Like review icon 1
  • Add comments
DORIAN C 08/01/2021 19:21
Casa spiritelor este o scrisoare de dragoste trimisa de Isabel Allende, peste timp si peste lumi, bunicului ei. Astfel s-a nascut saga familiei Trueba, unde ritmurile violente ale unui pamant mitic, ravasit de cutremure si uragane, devin o a doua natura a personajelor. Impletind mistica si politica, splendoarea si decadenta unei lumi ce devine istorie, Casa spiritelor este una dintre cele mai seducatoare povesti nascute la granita secolului XXI.
Distins cu numeroase premii literare, romanul Casa spiritelor a fost adaptat pentru marele ecran in 1993, in regia lui Billie August, cu o distributie de exceptie: Meryl Streep, Winona Ryder, Jeremy Irons, Vanessa Redgrave, Glenn Close si Antonio Banderas.
„Pe 8 ianuarie 1981, pe cand ma aflam in Venezuela, am primit un telefon care ma anunta ca bunicul meu iubit era pe moarte. Am inceput sa-i scriu o scrisoare, iar acea scrisoare s-a preschimbat in primul meu roman, Casa spiritelor, aparut in 1982“, avea sa declare Isabel Allende doua decenii mai tarziu. Astfel s-a nascut saga familiei Trueba, in care ritmurile violente ale unui pamant mitic, ravasit de cutremure si uragane, par o a doua natura a personajelor. Impletind mistica si politica, splendoarea si decadenta unei lumi ce devine istorie, Casa spiritelor este una dintre cele mai seducatoare carti din literatura contemporana.
  • Like review icon 0
  • Add comments
Florina56 30/08/2020 19:24
Ca Isabel Allende stie sa scrie mi-am dat seama imediat ce am terminat de citit Daughter of Fortune(Fiica norocului, cred ca e traducerea romaneasca si a propos de traducere, Cornelia Radulescu face o treaba la fel de buna cu versiunea romaneasca a La casa de los espiritus ca Margaret Sayers cu aceea englezeasca a Hija de la fortuna). Cu toate acestea, nu pot sa spun ca romanul care i-a adus celebritatea, Casa spiritelor, m-a impresionat in mod deosebit. Este adevarat, tehnica narativa este interesanta si ingenioasa in simplitatea ei aparenta si in structura ei rotunda, chiar daca nu este noua. Naratiunea curge pe trei voci care sint de fapt doua, a lui Esteban si a Albei, desi cititorul traieste cu impresia ca naratorul principal, care povesteste in general la persoana a treia inclusiv despre Alba, este mult mai indepartat in timp de evenimentele povestite. Abia in epilog Alba isi asuma vocea narativa, destainuind totodata ca nu a mimat vocea bunicului ei, ci l-a lasat sa scrie el insusi parti din poveste. De asemenea, simetria compozitionala romanul incepe si sfirseste cu o notatie din jurnalul bunicii naratoarei, Clara: Barrabas a ajuns la noi in familie pe calea marii..." dezvolta si structural tema eternei reintoarceri nitzscheene, omul prins in lantul repetitiv al destinului pe care Alba incearca sa-l rupa facind o dubla alegere: morala, in acelasi sens nitzschean, atunci cind hotaraste sa nu se razbune, si estetica, atunci cind isi sublimeaza suferinta, transformind-o in arta:Ziua in care bunicul a trantit-o printre balariile de pe malul raului pe bunica-sa, Pancha Garcia, a mai adaugat o veriga la lantul de fapte care trebuiau sa se petreaca. Apoi nepotul femeii violate a repetat gestul cu nepoata violatorului, dupa patruzeci de ani, si poate ca nepotul meu o va tavali prin balarii pe a sa, si tot asa, in secolele ce vor urma, intr-o poveste interminabila de durere, sange si dragoste. (...)Mi-ar fi atat de usor sa-i razbun pe cei ce trebuie razbunati, caci razbunarea mea nu ar fi decat inca o parte a ritului inexorabil. Vreau sa ma gandesc ca meseria mea e viata si ca misiunea mea nu este sa prelungesc ura, ci doar sa umplu aceste pagini...Din pacate, asa cum remarca si Christopher Lehmann Haupt in recenzia sa din New York Times (chiar daca, fiind scrisa in 1985, o suspectez de ceva partinire, din cauza rolului pe care l-au jucat Statele Unite in instalarea dictaturii militare in Chile), simetria aceasta devine un pic obositoare atunci cind absolutizeaza conceptele de bine si de rau, impartind ferm personajele in eroi si antieroi (cu exceptia notabila a lui Esteban Trueba) si dind naratiunii un aer usor moralizator si tezist ceea ce e oarecum de inteles, daca ne amintim ca autoarea este nepoata fostului presedinte socialist Salvador Allende Gossens, inlaturat de la putere dupa trei ani de junta militara, junta care ii va teroriza mai apoi patria timp de vreo patruzeci de ani. Dar includerea acestor evenimente in carte face ca, dupa cum bine observa Haupt, in tara opresiunii, magicul sa para uneori isteric. Intr-adevar, nici eu nu am putut scapa de senzatia ca romanul este un amestec inconfortabil intre realismul magic de tipul celui din Veacul de singuratate (Cent ans de solitude) al lui Marquez si realismul naturalist de tipul celui din Sarbatoarea tapului ( The Feast of the Goat ) al lui Llosa, chiar daca vocea narativa lasa de inteles ca acest amestec nu este intimplator ci voit, sugerind ca tocmai spiritele dominate de magie ar fi mai aproape de violenta totalitarismului decit de, sa zicem, idealul egalitatii sociale marxiste. Marxismul n-are nici o sansa in America Latina. Nu vezi ca n-are nici o legatura cu aspectul magic al lucrurilor? Este o doctrina atee, practica si functionala. Nu poate avea succes aici...Dintre o multitudine de personaje oarecum liniare, reduse adesea la nivelul unor concepte: Rosa frumusetea, Clara spiritualitatea, Blanca practicalitatea, Esteban Garcia cruzimea, Jaime si Nicolas altruismul si egoismul etc., se ridica neasteptat figura impozanta a lui Esteban Trueba, personaj situat dincolo de bine si de rau (ca tot l-am pomenit pe Nietzsche), zeitate pagina splendida in cruzimea ei generoasa, un urias care ba striveste nepasator sub picior pe oricine ii sta in cale, ba are ambitia de a se transforma in erou civilizator, aducind ordinea in locul haosului si confortul in locul salbaticiei, fara sa bage de seama ca intre timp sufletul i se tabacise si constiinta ii adormise sub pretextul progresului. Violent si imprevizibil ca un cataclism natural, simpla sa aparitie produce panica nu numai in rindul oamenilor ci si al animalelor care fug din calea lui, sau al plantelor care se ofilesc imediat ce deschide gura, cum se intimpla cu arborele de cauciuc brazilian al Blancai, care, daca nu este scos repede afara, incepe sa plinga cu lacrimi albicioase de indata ce senatorul intra in casa. Personalitatea lui Trueba e atit de coplesitoare incit nici intrarea in politica nu o diminueaza, raminind un axis mundi in ciuda tuturor incercarilor de a-l acoperi de ridicol: Devenise subiectul preferat al caricaturistilor, care, tot batandu-si joc de el il facusera si mai popular, astfel incat conservatorii castigau de fiecare data. Era fanatic, violent si demodat, dar reprezenta mai bine decat oricine valorile familiei, traditia, proprietatea si ordinea.O aparitie nu mai putin fascinanta este aceea a lui Barrabas, animal fabulos care, la fel ca senatorul Trueba, pare o veriga mult mai solida intre real si magic decit spiritele, binevoitoare sau nu, ale Clarei sau decit frumusetea neverosimila, cu toate accentele ei acvatice, a Rosei. Trecerea sa prin poveste este fulguranta, dar de neuitat :Devenind adult, Barrabas a renuntat sa reguleze picioarele pianului, ca in copilarie, si instinctul de reproducere se punea in miscare doar cand mirosea o catea in calduri prin apropiere. In acest caz, nu exista lant si nici usa in stare sa-l opreasca; se napustea in strada daramand orice obstacol si disparea doua sau trei zile. Se intorcea mereu, tarand-o dupa el pe biata catea strapunsa de uriasa lui masculinitate. Era momentul sa fie ascunsi copiii ca sa nu vada oribilul spectacol in care gradinarul ii scalda in apa rece pana ce, dupa multa apa, lovituri de picior si alte blestematii, Barrabas se desprindea de iubita lui, lasand-o in agonie in curte, unde Severo trebuia sa o impuste din mila. La fel ca pentru Trueba, legile firesti ale naturii nu par sa se aplice ciinelui-armasar care dispare din viata Clarei, nu intimplator, exact in momentul in care Trueba intra: zic, nu intimplator, deoarece daca nu ar fi fost ucis e aproape sigur ca ar fi intrat intr-un conflict de proportii cosmice cu Esteban Trueba, care, gelos pe oricine beneficia de atentia sotiei sale, ar fi incercat din rasputeri sa-l indeparteze de ea, cum a facut-o cu sora sa.Se poate intelege, acum, de ce in lumea care a produs aceste doua fiinte halucinante, aluziile politice par artificale, nelalocul lor, chiar atunci cind imbraca forma unor aforisme indeminatice:Mila, ca si socialismul, este o inventie a celor slabi pentru a-i infrange si a-i folosi pe cei puternici.Ca sa inchei, o carte cu imens potential, care, din punctul meu de vedere, desigur, ar fi putut deveni memorabila daca s-ar fi hotarit pentru o directie sau alta. Din pacate, realismul ramine prea realist, iar magicul prea magic, dind adesea impresia cititorului ca citeste doua carti in acelasi timp. Nu e mai putin adevarat insa ca Esteban si Barrabas sint greu de uitat, si ca uneori scriitura dobindeste un farmec inefabil, mai ales atunci cind tachineaza tragicul cu duiosie si discretie: Dadaca a ingenuncheat langa pat, a apucat mana Rosei si a inceput sa se roage. S-a rugat pana cand in toata casa a inceput sa se auda un urlet ca de vapor ratacit. A fost prima si ultima data cand Barrabas s-a facut auzit. A jelit-o pe moarta toata ziua, facand praf nervii locuitorilor casei si ai vecinilor, care au sosit atrasi de geamatul acela de naufragiu.
  • Like review icon 0
  • Add comments
Lau34 12/08/2020 15:54
Povestea a trei generatii de femei asupra carora vegheaza, sau pe care incearca sa le controleze, aceeasi figura masculina. Iubiri si pasiuni care dureaza o viata, spirite care nu deranjeaza pe nimeni, situatii neverosimile si totusi atat de naturale, politica ce dezbina familii, si multa nebunie impartita in mod egal la toti membrii familiei, asa cum spune Clara. Allende scrie cu umor incat uneori nu te pot intrista nici mortile unor personaje simpatice, insa cand scrie pentru a smulge lacrimi, e maestra in dramatism. Am devenit fana.
  • Like review icon 0
  • Add comments
Romanele scriitoarei Isabel Allende îmi transmit de fiecare dată o stare aparte. Poate asemănarea ca stil cu inegalabilul Gabriel Garcia Marquez, poate atmosfera caldă, la limita dintre real și magic ori personajele atât de minuțios conturate mă determină să citesc cu nesaț pagină după pagină.
Revenind la roman, acesta prezintă saga familiei Trueba, poveștile membrilor acesteia țesându-se pe parcursul a zeci de ani, într-un cadrul care împletește realitatea adeseori crudă cu misticul, fantasticul, iar mie, cititorului, oferindu-mi plăcerea de a mă pierde printre rânduri, contopindu-mă cu realitatea ilustrată de Allende.
Dacă ar fi să vă vorbesc despre carte, aș spune că oricât m-aș strădui să explic despre ce este vorba, descrierea mea nu ar fi suficientă. Dacă vă spun că romanul ”Casa spiritelor” îl are drept personaj central pe Esteban Trueba - un bărbat cu un caracter puternic și o încăpățânare care îi dictează comportamentul, omniprezent, bărbat al cărui destin se întrepătrunde cu viața celorlalte personaje în feluri care determină un lung șir de întâmplări - poate că subiectul nu vi s-ar părea atât de palpitant și nici nu veți înțelege de ce nu am putut să las cartea din mână.
Dacă adaug că povestea romanului suprinde saga familiei Trueba și din punct de vedere politic și social, ați putea bănui că aveți în față un roman a cărui acțiune ar putea deveni chiar plictisitoare. Cu toate acestea, magia se întâmplă chiar de la prima pagină, când cititorul este întâmpinat de versurile poetului Pablo Neruda:
”În definitiv, câți ani trăiește omul?/Trăiește o mie de ani sau unul singur?/Trăiește o săptămână sau câteva secole?/Și pentru cât timp moare omul?/Ce vrea să spună pentru totdeauna?”
Chiar atunci, mi-am dat seama că Isabel Allende, cu inegalabilul său talent, va depăna povestea familiei Trueba așa cum numai ea o poate face. Personajele sunt vii, tumultul lor generat de iubiri pătimașe, idealuri, principii de familie, ideologii politice pentru care merită să îți jertfești chiar și viața, premoniții, regrete și izbăviri, toate pe fondul unor pământuri zguduite de cutremure și a zilelor calde a unei veri fără de sfârșit, m-au făcut să intru cu totul în povestea autoarei.
Elementele supranaturale care apar pe parcursul romanului se împletesc atât de natural cu povestea personajelor, încât nu sunt nici măcar o secundă nefirești, chiar dimpotrivă. Fiecare personaj, fiecare întâmplare își are locul în tabloul principal, această saga de familie care mi-a arătat pentru a nu știu câta oară că miracolul de a fi om este compus din decizii și regrete, din bucurii mari și mici, tristeți, zbucium, acceptare și mai ales, iertare și izbăvire.
  • Like review icon 0
  • Add comments

Noi suntem despre cărţi şi la fel este şi Newsletter-ul nostru

Abonează-te pentru a afla rapid care sunt promoţiile zilei, noutăţile şi recomandările noastre.

Ma abonez image one
Ma abonez image one