Legatura dintre pigmentii care-si gasesc locul in com-ponentele de baza ale plantelor si trainicia unor datini si obi-ceiuri strabune — menite sa, sporeasca plus-valoarea folclorului romanesc — este redata treptat, treptat, in fiecare pagina a acestui valoros volum, daruit cu atata altruism de autori unor generatii prezente si viitoare...

Vopsirea fotelor, catrintelor, scoartelor, straielor populare a constituit intotdeauna una dintre principalele preocupari ale mesterilor populari, mesteri care au transmis atat vremea optima a recoltarii partilor valoroase ale plantelor cromatogene, arta extractiei pigmentilor precursori de culoare, tratamentele anterioare vopsirii cat si principalele combinatii care pot modifica nuantele finale.
Conf. univ. dr. ing. Petre SA VESCU, Universitatea din Craiova

Fragment:

" Hriscă
Fagopyrum esculentum Moench.
Fam. Polygonaceae

Alte denumiri — hirişcă, rişcă, tătarcă.
Se poate recunoaşte după:
— rădăcină pivotantă, fusiformă, cu numeroase ramificaţii ribroase;
— tulpina este erectă, ramificată, de cca. 30-60(1q30) cm, a maturitate devine roşietică;
— frunzele sunt cordat-sagitate, peţiolate;
— florile sunt de culoare roşietică sau albe, dispuse într-un acem spiciform, cu un miros pronunţat;
— infloreşte în iulie-septembrie;
— fruct nuculă, de culoare brun-castanie sau cenuşie-argintie. Vopsitorie Este folosită în unele zone pentru vopsitul în albastru, leoarece conţine o substanţă colorantă albastră.
Iarbă roşie Polygonum persicaria L. Fam. Polygonaceae
Alte denumiri — ardeiaşi, ardeiul broaştei (Muntenia), 3uruiana jermilor (viermilor) (Munţii Apuseni), buruiana ;ermii, iarbă iute, iarba jermilor (Munţii Apuseni), iarba )orcilor, iarba puricelui, iarba purecilor, iarba ţânţarilor, iarba ✓iermilor, iarbă amară (Certeze), puricarniţă, puricică, )uricioasă, răchiţică, tătăiş, ruşinea fetelor (Vişeul de Sus). Se poate recunoaşte după:
— are o tulpină ramificată, cu noduri bazale pronunţate, naltă de cca. 60 cm; (...)"