Participând la Schimb de Cărţi Braşov am reuşit să-mi depăşesc o serie de prejudecăţi legate de tot felul de autori de care mă feream de o lungă perioadă de timp. Am ajuns chiar să prind gustul romanelor cu tematică asiatică aşa că nu am dat înapoi când Roxana Cârceag mi-a propus un nou roman semnat de Lisa See, scriitoarea americană cu rădăcini chineze. Iar dacă în Dragostea Florii -de-Bujor am descoperit complexitatea cosmologiei şi a tradiţiilor chineze de secol XVI, în Fetele din Shanghai, romanul care mi-a fost recomandat cu multă căldură (Roxana a mărturisit că este chiar una din cele mai frumoase cărţi pe care a citit-o), am aflat o poveste cu valenţe universale, despre efectele discriminării, despre raporturile dintre generaţii şi despre importanţa legăturilor familiale, în vremuri dificile.

Acţiunea romanului se întinde pe aproape două decenii (finalul anilor 30, mijlocul anilor 50) şi urmăreşte destinele a două surori chineze, a încercărilor acestora de a supravieţui unei perioade istorice cât se poate de tumultuoase. May şi Pearl sunt două fete cât se poate de diferite, din toate punctele de vedere: în vreme ce Pearl e înaltă, slabă, serioasă şi responsabilă, May este sora cea mică, durdulie, boemă, cu afinităţi artistice. Cele două fete trăiesc în China anilor 30 şi se dovedesc cât se poate de emancipate. În fond, familia lui May şi Pearl se află în Shanghai, un adevărat mozaic cultural şi lingvistic (se vorbesc nu mai puţin de 4 dialecte chineze), un Paris al Asiei, în care cultul strămoşilor şi tradiţia chineză au fost înlocuite de alţi zei, ai comerţului, ai industriei şi ai bunăstării. Ne aflăm aşadar într-o atmosferă cât se poate de dinamică şi de animată, de care May şi Pearl profită din plin: cochetează cu fotografi locali şi îşi poartă cu mândrie emanciparea, străine de obiceiul legării picioarelor sau al căsătoriilor din interes. Viaţa celor două surori este dată însă peste cap, atunci când tatăl îşi anunţă familia că au ajuns în pragul falimentului şi când May şi Pearl află cu stupoare că au fost vândute, la jocuri de noroc, ca neveste pentru fii unui afacerist american de origini chineze. Sub presiunea recuperatorilor, a invaziei japoneze şi a destrămării familiei, May şi Pearl sunt nevoite să se agaţe de căsătoriile aranjate pentru a fugi din China decimată de conflicte militare. Sosirea în Statele Unite nu se dovedeşte nicidecum un prilej de destindere şi de reclădire armonioasă a vieţilor protagonistelor. Dimpotrivă, SUA anilor 40 şi 50 se adevereşte a fi un spaţiu înşelător, ostil imigranţilor, un spaţiu în care prejudecăţile rasiale sunt legimitate politic. Pe Angel Island, pe pământ american, chinezii sunt reţinuţi de autorităţi, interogaţi şi trataţi inuman, astfel încât intrarea în SUA pare să fie înlesnită mai degrabă de certificate false (şi veţi descoperi ce metode ingenioase şi riscante abordează imigranţii în acest sens) sau de prostituţie. Reuşind, în cele din urmă, să profite de faptul că sunt căsătorite cu americani şi de faptul că una din surori va da naştere unui copil, May şi Pearl vor ajunge în cele din urmă să îşi întâlnească soţii într-o locuinţă mizeră din cartierul chinezesc, unde vor avea însă de înfruntat atitudinea tiranică a socrului lor. Scăpate de urgia războiului din China şi de teroarea autorităţilor vamale, May şi Pearl se vor pregăti însă pentru un şir încă lung de tragedii, condiţionate atât istoric, cât şi personal.

Romanul Lisei See este impresionant din cel puţin două puncte de vedere. Pe de o parte, atinge un context istoric inedit, evidenţiind drama chinezilor în SUA interbelică şi postbelică (din acest roman am aflat că a existat chiar o lege care interzicea accesul imigranţilor chinezi în ţara Unchiului Sam din secolul XX). Pe de altă parte, Lisa See construieşte magistral imaginea supravieţuitoarelor cu orice preţ: May şi mai ales Pearl reuşesc să înfrunte ironiile sorţii (neajunsurile vieţii tradiţionale, dominate de o mentalitate patriarhală ajung să fie resimţite abia după ce fetele părăsesc China şi ajung în SUA) şi nenorocirile care le lovesc aleator, fiind capabile de sacrificii care nu întotdeauna sunt răsplătite. Bântuite permanent de un sentiment de inadecvare ce depăşeşte graniţele geografice, într-un context în care ideea de acasă se volatilizează de la un an la altul, fetele din Shanghai găsesc o cale, pe cât de fragilă, pe atât de potrivita de a-şi afla liniştea: e vorba de o cale fundamentată pe un ataşament necondiţionat, cultivat în timp, faţă de familie şi apropiaţi , o cale aparent falimentara într-un secol dominat de război şi fanatism, o cale care îşi evidenţiază însă, în cele din urmă, virtuţile şi potenţialul nebănuit.

FETELE DIN SHANGHAI – Lisa See- Editura All, 2011

Sever Gulea pentru blog.libris.ro