Si ma intunec este partea intai din Saga Cuceritorului

Nimeni nu se asteapta ca o printesa sa fie violenta. Dar asa este Lada Draculea. Inca de cand ea si blandul ei frate mai mic, Radu, au fost smulsi din tara lor, Valahia, si au fost lasati de tatal lor la curtea otomana, pentru a fi crescuti acolo, Lada a stiut ca neindurarea este cheia supravietuirii. Ea si Radu sunt sortiti sa fie pioni intr-un joc plin de cruzime, in care la fiecare miscare a lor o sabie nevazuta li se leagana deasupra capului. Caci descendenta lor, care ii face atat de speciali, ii transforma totodata in tinte. Lada ii dispretuieste pe otomani si asteapta rabdatoare, planuindu-si razbunarea pentru ziua in care se va intoarce in Valahia si isi va cere dreptul castigat prin nastere. Radu tanjeste doar dupa un loc in care sa se afle in siguranta. si cand cei doi il cunosc pe Mehmed, fiul singuratic si sfidator al sultanului, Radu simte ca si-a facut un prieten adevarat – iar Lada spera ca in sfarsit a gasit pe cineva vrednic de iubirea ei. Dar Mehmed este mostenitorul imperiului impotriva caruia Lada a jurat sa lupte – si pe care Radu il considera acum caminul lui. Lada, Radu si Mehmed ajung sa formeze un triunghi toxic ce intinde legaturile dragostei si loialitatii pana la punctul de rupere.

• PRIMA CARTE DINTR-O NOUA SERIE • INTUNECATA SI FASCINANTA, IN CARE SE VOR ROSTOGOLI CAPETE, TRUPURI VOR FI TRASE IN TEAPA… SI INIMI SE VOR FRANGE.

Presarat cu lupte cu sabii, comploturi de asasinare si intrigi de palat, romanul este unul ambitios ca anvergura si concept si dezvaluie o bucata de istorie captivanta, importanta si cumva obscura […] Este un roman uluitor de bun. - School Library Jorunal

Fragment din romanul "Si ma intunec (Saga Cuceritorului - Partea I)" de Kiersten White:

“Asasinul era ametit, insa avea sa-si revina iute. Lada il pocni cu pumnul in fata, iar si iar, insa nu avea o pozitie buna si nu putea folosi atata forta cata spera ea. El o insfaca de incheieturile mainilor, tragand-o intr-o parte. Chipul ei ajunse cu forta mai aproape de al lui, mainile lui fiind prea puternice ca ea sa poata sa se elibereze. Il izbi cu fruntea in nas, apoi il musca de obraz acolo unde se slabise materialul care ii acoperea capul.
El tipa si ii dadu drumul la incheieturi. Rostogolindu-se intr-o parte, Lada gasi pumnalul si se rasuci in timp ce el se ridica impleticit in picioare. Se feri de prima ei lovitura, miscandu-se odata cu ea intr-un dans pe care ea il practicase de multe ori in cerc cu Nicolae. Un dans ale carui miscari le cunosteau amandoi. Chiar plin de sange si ametit, el era mai mult decat egalul ei.
Si inca nu venise niciun ajutor.
Antrenamentul ei o trada, loviturile si fandarile ii erau anticipate, pumnii indepartati. La un moment dat, el avea sa o prinda de incheietura si sa-i ia pumnalul, apoi avea sa il omoare pe ea si pe Mehmed.
O cuprinse disperarea. O privire de triumf transforma ochii asasinului in prevestiri de moarte. El stia tot ce avea ea sa faca. Trebuia doar sa reziste mai mult decat ea. Ea era fata si o copila. El era mai puternic, mai iute si...
Cu un urlet de furie, Lada renunta la miscarile invatate, la antrenamentul ei grijuliu. Se napusti in el ca un mistret, toata numai furie si instinct animalic. El nu stia unde sa pareze, caci loviturile ei nu aveau nicio noima, miscarile ei nicio gratie. Ii cresta fata, iar cand el o prinse de incheieturi, ea il musca de mana, inclestandu-si maxilarul, strangand osul cu dintii. Continua sa-si tina dintii infipti in el in timp ce el se scutura de ea, varand iar si iar pumnalul in coastele lui, urmandu-l in timp ce el cadea, incercand sa se elibereze. Ramase deasupra, impungandu-l, fara sa-i pese unde lovea, fara sa incerce o lovitura data cu grija, eficienta. Un tipat animalic, inabusit de mana lui, continua sa iasa din gatlejul ei.
— Lada!
Tremurand si gafaind, ea clipi pentru a-si limpezi privirea de ceata ce i se pogorase peste ochi."