Psihologul Kris Kelvin ajunge la enigmatica planeta Solaris ca sa evalueze echipajul angajat sa studieze oceanul care-i acopera suprafata. Totul devine din ce in ce mai straniu cand intruparea fostei sale iubite apare inexplicabil pe nava si readuce la suprafata cele mai dureroase amintiri. Dar nu e singurul, intregul echipaj se confrunta cu aceleasi manifestari ale celor mai ascunse temeri. Cine sau ce creeaza aceste amintiri si proiectii? Incearca Solaris sa comunice cu omenirea?

 

Romanul este o meditatie consistenta despre cunoastere si misterul sinelui, pornind de la o poveste care fascineaza cititorii de peste cincizeci de ani.

 

Undeva, in inima universului, sufletul nostru are o oglinda. Solaris, scriere ecranizata splendid de Andrei Tarkovski, patrunde in bezna si in slabiciunile din sufletul omului cu o putere hipnotizanta. - Library Journal

Fragment din cartea "Solaris" de Stanislaw Lem:

"Am scos al doilea volum al vechii monografii a lui Hughes si Eugel Istoria lui Solaris, pe care o cunosteam atat de bine, si am inceput s-o rasfoiesc, sprijinind de genunchi cotorul greu si gros al cartii.
Descoperirea lui Solaris avusese loc aproape cu o suta de ani inaintea nasterii mele. Planeta graviteaza in jurul a doi sori: unul rosu, altul albastru. Timp de peste patru decenii, de ea nu s-a apropiat nicio nava. In acea epoca trecea drept sigura teoria lui Gamow-Shapley privind imposibilitatea aparitiei vietii pe planetele stelelor duble. Orbitele acestor planete se modifica intruna datorita jocului gravitational ce intervine in timpul miscarii de revolutie a perechii de sori. Din pricina perturbatiilor produse prin necontenita distorsiune a orbitei planetare, germenii de viata, chiar daca apar, sunt distrusi de alternanta arsitei si a inghetului. Aceste modificari survin o data la cateva milioane de ani, asadar la intervale extrem de scurte pentru fenomene de natura astronomica sau biologica (evolutia necesitand milioane, daca nu chiar un miliard de ani).

Conform primelor calcule, Solaris urma, in decursul a cinci sute de milenii, sa se apropie de soarele ei rosu la o distanta de o jumatate de unitate astronomica, iar dupa un milion de ani trebuia sa se prabuseasca in neantul sau incandescent. "