Countdown header img desk

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Countdown header img  mob

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Promotii popup img

Hai la Libris Days!!

CADOURI*, REDUCERI

si Transport gratuit peste 50 lei!

Comanda acum!
Close

Zilele abandonului

De (autor): Elena Ferrante

4.2
(13 reviews)
Zilele abandonului - Elena Ferrante
Rasfoieste

Zilele abandonului

De (autor): Elena Ferrante

4.2
(13 reviews)
Candva scriitoare aspiranta, Olga a renuntat la ambitiile ei literare, dedicandu-se casniciei si cresterii copiilor. Cand e parasita de sotul ei, Mario, se refugiaza in propria nefericire si descrie zilele care au urmat plecarii lui ca pe un iad personal. Are treizeci si opt de ani, doi copii si un caine-lup de care trebuie sa aiba grija in continuare, desi i se pare ca viata s-a sfarsit. Treptat, Olga se desprinde dureros de realitate, facand o obsesie din a intelege de ce sotul ei a incetat s-o iubeasca si a lasat-o in urma pentru o femeie mult mai tanara, dupa cincisprezece ani de casnicie.
Furia, ratacirea, dezorientarea, sentimentul de gol, senzatia de sfartecare a familiei si abandonul de sine pun stapanire pe eroina Elenei Ferrante, care, incetul cu incetul, simte ca pierde contactul cu viata reala. In plus, e bantuita de o amintire din copilarie care o aduce in pragul nebuniei – amintirea unei femei care, dupa ce a fost parasita de sot, a hotarat sa-si puna capat zilelor.
 
Bestseller in Italia timp de aproape un an, Zilele abandonului descrie incercarea unei femei parasite de a gasi, dupa luni de furie, indoieli, autocompatimire si disperare, o cale de a-si depasi suferinta si de a-si construi o noua viata.
 
Inca de la aparitia romanului Prietena mea geniala, care deschide Tetralogia Napolitana, faima Elenei Ferrante a crescut enorm, transformandu-se in asa-numita „Febra Ferrante".
Este considerata una dintre autoarele contemporane cele mai convingatoare, o stilista desavarsita, cu o intuitie artistica iesita din comun, care a castigat admiratia mai multor scriitori celebri – Jhumpa Lahiri, Elizabeth Strout, Claire Messud – si a unor critici importanti: James Wood, John Freeman, Eugenia Williamson etc. Dar, fara indoiala, primirea cea mai calduroasa a avut-o din partea cititorilor, care au descoperit o autoare ce vorbeste intr-un stil plin de frumusete si forta despre sentimentul de apartenenta la un loc, despre relatiile umane, dragoste, familie si prietenie.
 
Zilele abandonului a fost ecranizat de Roberto Faenza in 2005, cu Margherita Buy, Luca Zingaretti si Goran Bregovic in rolurile principale, filmul fiind nominalizat la Leul de Aur in cadrul Festivalului de Film de la Venetia.
 
Un roman sobru, fara sentimentalisme, plin de pasaje scrise cu o intensitate ametitoare. Ferrante isi da masura talentului in descrierea obsesiilor ineluctabile care alcatuiesc peisajele noastre mentale. - La Stampa
 
Ferrante descrie in detaliu microcosmosul personal al unei femei abandonate, drumul sinuos catre Acceptare si urmele dureroase ale trecerii timpului. - El Mundo
 
Una dintre cele mai mari scriitoare din Italia ultimilor ani. - Corriere della Sera
 
Nimic din ce citesti despre cartile Elenei Ferrante nu te pregateste pentru ferocitatea scrisului ei. - The New York Times
 
O capodopera! Fascinatia romanului rezida in inteligenta necrutatoare a vocii sale narative. - The Philadelphia Inquirer

Elena Ferrante a mai scris si volumele Tetralogiei Napolitane: Prietena mea geniala, Povestea noului nume, Cei care pleaca si cei ce raman si Povestea fetitei pierdute, romanele Fiica ascunsa si Iubire amara, precum si cartea pentru copii Noaptea pe plaja.
 
Povestea fetitei pierdute a fost nominalizata la Man Booker Prize (2016) si a primit Medalia de Aur pentru fictiune in cadrul Independent Publisher Book Awards (2016).
Prietena mea geniala, primul roman din Tetralogia Napolitana, a fost ecranizat de HBO sub forma unui mini-serial.

Autor recomandat de Vasile Ernu in cadrul proiectului Libris, "Oameni si carti".
Fragment din romanul "Zilele abandonului" de Elena Ferrante

"Insistam sa aflu mai multe cand mobilul, pe care nu stiu de cat timp nu-l pusesem la incarcat, n-a mai dat semne de viata. Am cautat frenetic prin casa incarcatorul, nu l-am gasit. Cu o zi inainte reordonasem fiecare coltisor pentru vizita lui Mario, fara indoiala il varasem intr-un loc sigur de care acum, oricat scotoceam, agitata, peste tot, nu reuseam sa-mi amintesc. Am facut o criza de nervi, Otto a inceput sa latre in mod insuportabil, am aruncat cu mobilul in perete ca sa evit sa-l arunc inspre cainele-lup.
Aparatul s-a spart in doua, bucatile au ajuns pe podea si au scos doua sunete seci, cainele s-a napustit asupra lor, latrand ca si cum ar fi fost vii. Cand m-am linistit, m-am dus la telefonul fix, am ridicat receptorul, am auzit din nou suieratul acela lung, vocile departate. Dar in loc sa inchid, aproape in mod automat, cu un gest obisnuit al degetelor, am format numarul lui Lea. Suieratul s-a intrerupt brusc, tonul a revenit, misterele telefoanelor.
S-a dovedit inutil sa incerc s-o sun inca o data. De-acum trecuse ceva timp si cand prietena mea mi-a raspuns, am simtit ca se chinuia sa fie reticenta. Poate c-o dojenise sotul ei sau ea insasi isi regretase contributia la complicarea unei situatii deja celebru de complicata. Mi-a zis cu o stinghereala afectuoasa ca nu stia altceva. Nu-l vazuse pe Mario de mult si despre iubita lui chiar nu stia nimic, daca era tanara, daca era batrana, daca lucra. Cat despre locuinta lor, piata Brescia era doar un indiciu cu caracter general: putea fi vorba de bulevardul Palermo, strada Teramo, strada Lodi, greu de spus, in toata zona aceea nu erau decat nume de orase. Si, oricum, i se parea destul de neobisnuit ca Mario ajunsese acolo. M-a sfatuit sa renunt, timpul le-ar fi rezolvat pe toate.
Asta nu m-a impiedicat, in aceeasi seara, sa astept sa adoarma copiii pentru ca apoi sa ies cu masina si sa ma invart pana spre ora unu, doua noaptea prin piata Brescia, pe bulevardul Brescia, pe bulevardul Palermo. Am inaintat lent. In zona aceea, unitatea orasului mi s-a parut distrusa - o despicatura larga, marcata de sinele stralucitoare ale tramvaiului, il vatama. Cerul negru, strapuns doar de o macara inalta si eleganta, comprima cladirile joase si lumina bolnavicioasa a stalpilor, ca fundalul implacabil al unui piston in miscare. Cand prelatele albe sau albastre, deschise pe balcoane si fluturate de adierea vantului, se izbeau de farfuriile gri ale antenelor parabolice, se auzeau un fel de pocnituri. Am parcat, m-am plimbat pe strazi cu o indarjire plina de ranchiuna. Speram sa-i intalnesc pe Mario si pe amanta lui. Imi doream. Ma gandeam sa-i pot surprinde cand se dadeau jos din Volkswagenul ei, la intoarcere de la film sau restaurant, veseli asa cum fuseseram el si cu mine cel putin pana cand se nascusera copiii. Dar nimic: un sir de masini goale, pravalii inchise, un betiv ghemuit intr-un ungher. Dupa cateva cladiri restaurate recent veneau constructii paraginite, insulletite de voci straine."

Citeste mai mult

2+1 gratis

35.00Lei

Sau 3500 de puncte

!

Fiecare comanda noua reprezinta o investitie pentru viitoarele tale comenzi. Orice comanda plasata de pe un cont de utilizator primeste in schimb un numar de puncte de fidelitate, In conformitate cu regulile de conversiune stabilite. Punctele acumulate sunt incarcate automat in contul tau si pot fi folosite ulterior, pentru plata urmatoarelor comenzi.

In stoc

Descrierea produsului

Candva scriitoare aspiranta, Olga a renuntat la ambitiile ei literare, dedicandu-se casniciei si cresterii copiilor. Cand e parasita de sotul ei, Mario, se refugiaza in propria nefericire si descrie zilele care au urmat plecarii lui ca pe un iad personal. Are treizeci si opt de ani, doi copii si un caine-lup de care trebuie sa aiba grija in continuare, desi i se pare ca viata s-a sfarsit. Treptat, Olga se desprinde dureros de realitate, facand o obsesie din a intelege de ce sotul ei a incetat s-o iubeasca si a lasat-o in urma pentru o femeie mult mai tanara, dupa cincisprezece ani de casnicie.
Furia, ratacirea, dezorientarea, sentimentul de gol, senzatia de sfartecare a familiei si abandonul de sine pun stapanire pe eroina Elenei Ferrante, care, incetul cu incetul, simte ca pierde contactul cu viata reala. In plus, e bantuita de o amintire din copilarie care o aduce in pragul nebuniei – amintirea unei femei care, dupa ce a fost parasita de sot, a hotarat sa-si puna capat zilelor.
 
Bestseller in Italia timp de aproape un an, Zilele abandonului descrie incercarea unei femei parasite de a gasi, dupa luni de furie, indoieli, autocompatimire si disperare, o cale de a-si depasi suferinta si de a-si construi o noua viata.
 
Inca de la aparitia romanului Prietena mea geniala, care deschide Tetralogia Napolitana, faima Elenei Ferrante a crescut enorm, transformandu-se in asa-numita „Febra Ferrante".
Este considerata una dintre autoarele contemporane cele mai convingatoare, o stilista desavarsita, cu o intuitie artistica iesita din comun, care a castigat admiratia mai multor scriitori celebri – Jhumpa Lahiri, Elizabeth Strout, Claire Messud – si a unor critici importanti: James Wood, John Freeman, Eugenia Williamson etc. Dar, fara indoiala, primirea cea mai calduroasa a avut-o din partea cititorilor, care au descoperit o autoare ce vorbeste intr-un stil plin de frumusete si forta despre sentimentul de apartenenta la un loc, despre relatiile umane, dragoste, familie si prietenie.
 
Zilele abandonului a fost ecranizat de Roberto Faenza in 2005, cu Margherita Buy, Luca Zingaretti si Goran Bregovic in rolurile principale, filmul fiind nominalizat la Leul de Aur in cadrul Festivalului de Film de la Venetia.
 
Un roman sobru, fara sentimentalisme, plin de pasaje scrise cu o intensitate ametitoare. Ferrante isi da masura talentului in descrierea obsesiilor ineluctabile care alcatuiesc peisajele noastre mentale. - La Stampa
 
Ferrante descrie in detaliu microcosmosul personal al unei femei abandonate, drumul sinuos catre Acceptare si urmele dureroase ale trecerii timpului. - El Mundo
 
Una dintre cele mai mari scriitoare din Italia ultimilor ani. - Corriere della Sera
 
Nimic din ce citesti despre cartile Elenei Ferrante nu te pregateste pentru ferocitatea scrisului ei. - The New York Times
 
O capodopera! Fascinatia romanului rezida in inteligenta necrutatoare a vocii sale narative. - The Philadelphia Inquirer

Elena Ferrante a mai scris si volumele Tetralogiei Napolitane: Prietena mea geniala, Povestea noului nume, Cei care pleaca si cei ce raman si Povestea fetitei pierdute, romanele Fiica ascunsa si Iubire amara, precum si cartea pentru copii Noaptea pe plaja.
 
Povestea fetitei pierdute a fost nominalizata la Man Booker Prize (2016) si a primit Medalia de Aur pentru fictiune in cadrul Independent Publisher Book Awards (2016).
Prietena mea geniala, primul roman din Tetralogia Napolitana, a fost ecranizat de HBO sub forma unui mini-serial.

Autor recomandat de Vasile Ernu in cadrul proiectului Libris, "Oameni si carti".
Fragment din romanul "Zilele abandonului" de Elena Ferrante

"Insistam sa aflu mai multe cand mobilul, pe care nu stiu de cat timp nu-l pusesem la incarcat, n-a mai dat semne de viata. Am cautat frenetic prin casa incarcatorul, nu l-am gasit. Cu o zi inainte reordonasem fiecare coltisor pentru vizita lui Mario, fara indoiala il varasem intr-un loc sigur de care acum, oricat scotoceam, agitata, peste tot, nu reuseam sa-mi amintesc. Am facut o criza de nervi, Otto a inceput sa latre in mod insuportabil, am aruncat cu mobilul in perete ca sa evit sa-l arunc inspre cainele-lup.
Aparatul s-a spart in doua, bucatile au ajuns pe podea si au scos doua sunete seci, cainele s-a napustit asupra lor, latrand ca si cum ar fi fost vii. Cand m-am linistit, m-am dus la telefonul fix, am ridicat receptorul, am auzit din nou suieratul acela lung, vocile departate. Dar in loc sa inchid, aproape in mod automat, cu un gest obisnuit al degetelor, am format numarul lui Lea. Suieratul s-a intrerupt brusc, tonul a revenit, misterele telefoanelor.
S-a dovedit inutil sa incerc s-o sun inca o data. De-acum trecuse ceva timp si cand prietena mea mi-a raspuns, am simtit ca se chinuia sa fie reticenta. Poate c-o dojenise sotul ei sau ea insasi isi regretase contributia la complicarea unei situatii deja celebru de complicata. Mi-a zis cu o stinghereala afectuoasa ca nu stia altceva. Nu-l vazuse pe Mario de mult si despre iubita lui chiar nu stia nimic, daca era tanara, daca era batrana, daca lucra. Cat despre locuinta lor, piata Brescia era doar un indiciu cu caracter general: putea fi vorba de bulevardul Palermo, strada Teramo, strada Lodi, greu de spus, in toata zona aceea nu erau decat nume de orase. Si, oricum, i se parea destul de neobisnuit ca Mario ajunsese acolo. M-a sfatuit sa renunt, timpul le-ar fi rezolvat pe toate.
Asta nu m-a impiedicat, in aceeasi seara, sa astept sa adoarma copiii pentru ca apoi sa ies cu masina si sa ma invart pana spre ora unu, doua noaptea prin piata Brescia, pe bulevardul Brescia, pe bulevardul Palermo. Am inaintat lent. In zona aceea, unitatea orasului mi s-a parut distrusa - o despicatura larga, marcata de sinele stralucitoare ale tramvaiului, il vatama. Cerul negru, strapuns doar de o macara inalta si eleganta, comprima cladirile joase si lumina bolnavicioasa a stalpilor, ca fundalul implacabil al unui piston in miscare. Cand prelatele albe sau albastre, deschise pe balcoane si fluturate de adierea vantului, se izbeau de farfuriile gri ale antenelor parabolice, se auzeau un fel de pocnituri. Am parcat, m-am plimbat pe strazi cu o indarjire plina de ranchiuna. Speram sa-i intalnesc pe Mario si pe amanta lui. Imi doream. Ma gandeam sa-i pot surprinde cand se dadeau jos din Volkswagenul ei, la intoarcere de la film sau restaurant, veseli asa cum fuseseram el si cu mine cel putin pana cand se nascusera copiii. Dar nimic: un sir de masini goale, pravalii inchise, un betiv ghemuit intr-un ungher. Dupa cateva cladiri restaurate recent veneau constructii paraginite, insulletite de voci straine."

Citeste mai mult

Detaliile produsului

De acelasi autor

De pe acelasi raft

Rating general al produsului

5 stele
7
4 stele
3
3 stele
2
2 stele
1
1 stele
0

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Review-uri

emsmile 13/07/2020 11:18
green icon awesome check Achizitie verificata
Foarte bună cartea. Promptitudine la livrare.
  • Like review icon 0
  • Add comments
Rotariu Ioana Zenaida 18/02/2020 19:00
În comparație cu Prietena mea genială, tetralogia napoletană a prieteniei și maturizării, Zilele abandonului este un glissando către miezul unei crize reale a maturității, o carte despre reconstrucția unei individualități, redefinirea feminității, a intimității și limitelor în cadrul și în afara relației materne.
Sindromul ferrantian al tăierii marginilor revine și aici, personajul se dizolvă, atitudinea sa fiind difuză, în calitate de soție se luptă cu ideea abandonului partenerului, iar ca mamă își recunoaște neputința și teama de a nu le face rău propriilor copii. Imaginea soției părăsite asociată cu imaginea Annei Karenina și întrebările dinaintea aruncării în fața trenului — Unde sunt? Ce fac? De ce? —, o urmăresc și pe Olga după despărțirea de Mario, fiind ipoteza în jurul căreia se construiește un cvasithriller realist-obsesiv despre blocajele și derapajele unei femei de vârstă mijlocie.
  • Like review icon 4
  • Add comments
severgulea 02/03/2020 18:36
Zilele abandonului nu spune, în aparență, o poveste complicată din punct de vedere narativ. Este de fapt o cronică amănunțită, așa cum anunță și titlul, a experienței unei femei italiene părăsită de soț după 15 ani de căsnicie. Detaliul, finețea, profunzimea psihologică a textului, așa cum sunt orchestrate de Elena Ferrante dau o intensitate de neuitat acestei istorii.
Dimensiunea obsesivă a despărțirii, a căutării, reinventării personale și a unui nou orizont este convingător reconstruită mai ales printr-o tehnică a gradației pe care Elena Ferrante o stăpânește foarte bine. Protagonista nu se dă bătută dar, ca un personaj tragic, este învinsă, într-o primă fază de forța spulberătoare a durerii. Dispariția soțului echivalează cu dispariția unei lumi și a unei dimensiuni a protagonistei. Din cauza proportiei acestei pierderi, e necesar ca Olga să traverseze o perioadă de doliu. Iar această experiență a doliului, inevitabilă, este magistral asezata in trepte: de la inflamarea nevrotică, în care anxietatea, disperarea, suspendarea atenției și lacunele memoriei devin tot mai acute și până la decompensare aproape psihotică (există o amintire din copilăria Olgăi, cu o femeie părăsită din vecini care se actualizează și ajunge, amplificată de intensitatea calvarului prezent să se proiecteze personificat în exterior, într-o experiență în care granița dintre real și imaginatie nu mai e deloc clară).
Suferința protagonistei aproape ca devine un personaj autonom al romanului, cu multiple fețe și multiple pârghii de modelare a realității, o forță care pare să contamineze și să îndoaie nediscriminatoriu totul în jurul ei (la un moment dat chiar Olga își pune problema dacă nu cumva împrăștie în jurul ei sporii toxici ai interiorului suferind). Privit din acest unghi, romanul Elenei Ferrante este o poveste în care suferința capătă reliefuri plastice, sufocante, își întinde brațele dintre pagini și cuprinde cititorii într-o îmbrățișare intimă pe care puține lecturi o pot livra
  • Like review icon 2
  • Add comments
Norocea Lavinia 16/12/2021 09:00
O carte emoționantă!
  • Like review icon 0
  • Add comments
ww xz 19/11/2020 07:20
Povestea cartii ataca exploziv barbatii, dar si femeile deopotriva care aleg sa-si paraseasca partenerii.
  • Like review icon 0
  • Add comments
Simona66 27/08/2020 20:39
"Zilele abandonului" este un alt roman emblematic marca Ferrante. Ca si in alte opere de-ale sale, avem de-a face cu o calatorie profunda in mintea si sufletul unei femei, un drum presarat cu suferinta, cu introspectii, cu realitate si imaginatie, totul descris cu o intensitate provocatoare, cu o pasiune veridica, cu onestitate halucinanta. In societatea noastra moderna, in care jocurile de tot felul si zecile de masti sunt la ordinea zilei, este ciudat de revigorant sa descoperi eroinele Elenei Ferrante, aceste femei care isi expun fiinta intr-un mod coplesitor, fascinant dar, in ultima instanta, natural, profund uman.Recenzia, pe larg, o gasiti aici:
  • Like review icon 0
  • Add comments
Simona Constantin 07/08/2020 15:39
Olga este întruchiparea suferinței celui părăsit, este de asemenea și forța și puterea omului care alege să nu se degradeze, ci mai degrabă să își continue viața, astfel încât să capete un sens și fără cel iubit. Încearcă să își înțeleagă vina,
  • Like review icon 0
  • Add comments
Izabela00 18/07/2020 10:33
Ca și totul ce-i scris de Ferrante, romanul se citește dintr-o răsuflare. Cu toate astea îi lipsește forța metaforelor care erau prezente în celelalte scrieri. Și altceva: în jocul erotic există pornirea de a poseda fără a fi posedat, subiectul scapă de sub control.
  • Like review icon 0
  • Add comments
Dacă ar fi să descriu într-un singur cuvânt Zilele abandonului aș folosi "intensă". Ferrante reușește să-și impună stilul inconfundabil în orice poveste și, chiar dacă nu am rezonat cu subiectul care mi s-a părut puțin clișeic (soția părăsită pentru o femeie mai tânără) am savurat fiecare cuvânt. Olga, personajul principal al romanului, nu vorbește așa cum te-ai aștepta să vorbească o femeie părăsită și nu se comportă așa cum ai crede că o să o facă la început.
  • Like review icon 0
  • Add comments
Lau34 30/06/2020 13:00
Daca ar fi sa descriu intr-un singur cuvant Zilele abandonului as folosi "intensa". Ferrante reuseste sa-si impuna stilul inconfundabil in orice poveste si, chiar daca nu am rezonat cu subiectul care mi s-a parut putin cliseic (sotia parasita pentru o femeie mai tanara) am savurat fiecare cuvant. Olga, personajul principal al romanului, nu vorbeste asa cum te-ai astepta sa vorbeasca o femeie parasita si nu se comporta asa cum ai crede ca o sa o faca la inceput. Revin pe blog cu o parere extinsa, dar inainte de asta vreau sa fac o precizare: as incadra-o fara doar si poate la categoria "pentru impudici" si, eventual, "peste 18 ani" (desi nivelul de maturitate emotionala si-l stie fiecare in parte, la fel si preferinta sau dezgustul fata de limbajul vulgar). Recenzia:
  • Like review icon 0
  • Add comments
Maria Simona 27/06/2020 13:00
Această autoare m-a cucerit instant, astfel încât m-am pus serios pe căutat absolut tot ce a scris până acum. Modul în care analizează succint propriul univers, ochiul minții cu care observă tot ce o înconjoară și aspectul psihologic pe care îl poți desprinde din scrierile sale.
  • Like review icon 0
  • Add comments
Bogdan Loredana5 03/04/2020 10:38
Elena Ferrante este una dintre cele mai bune scriitoare italiene contemporane, iar identitatea ei rămâne încă secretă. Deși un jurnalist a făcut o adevărată obsesie din a o demasca, misterul încă îi învăluie identitatea. Parca a fost si ecranizat cam prin 2005, inca nu am vazut filmul, si totusi Tetralogia napoletană e super, parerea mea.
”Ea se dedică cu toată pasiunea familiei sale și trece cu răbdare peste momentele de rătăcire ale soțului ei.” Recomand cu drag.
  • Like review icon 0
  • Add comments
Miruna-Andreea03 18/03/2020 00:23
O carte destul de greoaie din punctul meu de vedere. Nu o recomand. M-am cam chinuit sa o citesc.
  • Like review icon 0
  • Add comments

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one