,5

stiu ca am citit-o de la biblio acum ceva timp

Recomand!

În cartea de față, autoarea povestește despre problemele cu care s-a confruntat înainte, în timpul și după prima sarcină, în ceea ce privește nesiguranța capacităților sale materne și cariera literară. Elif ne vorbește despre lipsa încrederii în sine, haosul interior, depresia postnatală, pauza (involuntară) de la scris și revenirea în lumea cuvintelor.

Elif Shafak ne delectează cu istorioare despre scriitoare celebre precum Mary Ann Evans, Sylvia Plath, Virginia Woolf, Toni Morrison, Zelda Fitzgerald, Louisa May Alcott etc. Ea caută în biografiile acestora rețeta succesului în balanța maternitate - carieră. Ajunge, totuși, la o concluzie evidentă: ,,Nu există o formulă unică pentru maternitate și scris care să ni se potrivească tuturor. Există, în schimb, în această călătorie literară, multe drumuri care duc toate spre aceeași destinație, fiecare la fel de valoros.”

Autoarea nu face rabat de la imaginația creatoare și inserează o doză de ficțiune. Ea personifică instanțele sale psihice (fațete diferite ale personalității), transformându-le în Degețici: ,,În adâncul sufletului meu e un harem în miniatură… Sunt niște creaturi mici-micuțe, nu mai mari decât Degețica. Nu pomenesc nimănui despre ele. Dacă aș face-o, aș fi închisă într-un sanatoriu ca schizofrenică. Dar personalitatea nu e schizofrenică prin definiție?”

O poveste inedită, cu o abordare curajoasă și o scriere excepțională, marca Elif Shafak. O bucurie de lectură!

O carte despre lupta dintre feminism și feminitate.

Imi place cum scrie Elik Shafak, iar acest lucru m-a determinat sa citesc si aceasta carte. Am parcurs mai greu cartea la inceput, insa dupa ce am prins "firul" mi-a placut.

In paginile cartii sunt descrise trairile unei proaspete mamici, conflictele sale interioare si modul in care alege sa le faca fata.

Lectura placuta!

Elif vorbeste despre un subiect care din pacate este tabu si anume schimbarile ce pot veni odata cu sarcina si nasterea - depresia. Pune in discutie niste subiecte sensibile si analizeaza alegerea anumitor autoare de a avea sau nu copii. Reuseste minunat sa normalizeze sentimentele de frica, depresie, negativitate care pot aparea in mintea unei mame, prin umor fin si multa autenticitate.

Este o autobiografie romantata, scrisa asemeni unui puzzle care ilustreaza trairile interioare ale personajului central aflat in despresie dupa nasterea primului copil. Autoarea discuta tema libertatii sub mai multe aspecte: de asumare a deciziilor, de exprimare, de gandire etc. este o pledoarie pentru feminitate si feminism, pentru un echilibru intre pasiune si gandire.

O carte despre statutul femeii, despre puterea pe care o are aceasta asupra propriului mod de gândire și despre democrația matură care se dorește instaurată între principiile personale, care se află de cele mai multe ori în extremă contradicție. Naratoarea privește maternitatea și creația la început din exterior, scriind și dezvoltând eseuri pe pagini întregi chiar la bordul unui vapor cu aburi la ora amiezii în Istanbul, hotărâtă să susțină și să nu renunțe la femeia-scriitoare în favoarea rolului de soție și mamă. Perspectiva se schimbă treptat, la fel cum se sting valurile agitate ale Bosforului în unde domoale, după ce pericolul a fost depășit. Devine soție și la distanță de doi ani și mamă. Trece printr-o depresie post-natală aproape opt luni, timp în care soțul ei este plecat să se instruiască în serviciul militar. Nu angajează bonă și nu cere ajutorul familiei, doar încearcă să-și înțeleagă și să-și liniștească vocile interioare, fricile și prejudecățile.

O carte-eseu, o carte-manifest care personifică slăbiciunile și privilegiile feminine inventând un harem de femei în miniatură și un djinn purtător al depresiei post-natale. Mai mult decât atât reia poveștile unor scriitoare celebre — Zelda Fitzgerald, Sylvia Plath, Virginia Woolf, George Eliot, Toni Morrison — creând un intertext fascinant cu destine care și-au acceptat latura maternă, casnică sau, dimpotrivă, au repudiat-o.