Vanatorii de zmeie
Vanatorii de zmeie
Cartea Vanatorii de zmeie (“The Kite Runners”) este romanul de debut (2003) al afganului-american Khaled Hosseini, nascut in Kabul, de profesie medic, acum oficial al Inaltei Comisii pentru Refugiati a ONU. O carte extrem de emotionanta (dar nu lacrimogena) despre prietenia a doi baieti – Amir si Hassan, fiul stapanului si fiul servitorului, de etnii si religii diferite, intr-o tara sfasiata de situatia politica instabila. Prima parte a romanului este intoarcerea in trecut, prin labirintul amintirilor lui Amir, acum ajuns la maturitate si stabilit in Statele Unite.
Fragment din roman:
"Aruncam din cand in cand niste ocheade furisate spre Baba, care statea langa Rahim Khan, pe acoperis, si ma intrebam ce gandeste. Oare ma incuraja? Sau o parte din el se bucura sa ma vada dand gres? Asta era treaba cu inaltatul zmeielor: mintea iti aluneca odata cu zmeul.
Zmeiele incepeau sa cada pretutindeni, iar eu inca mai zburam. Mai zburam! Ochii mi se tot indreptau spre Baba, infofolit in puloverul lui gros de lana. Era oare surprins ca rezistasem atat de mult? Daca nu-ti tii ochii pe cer, n-o sa mai rezisti mult! Mi-am intors repede privirea inapoi spre cer. Un zmeu rosu se apropia cu viteza de mine — si l-am prins la timp. M-am incurcat un pic in sforile lui si am sfarsit biruindu-l, cand si-a pierdut rabdarea si a incercat sa ma taie de jos.
In susul si-n josul strazilor, vanatorii de zmeie se intorceau triumfatori, tinand cat mai sus zmeiele capturate. Se laudau in fata parintilor si a prietenilor. Dar toti stiau ca partea cea mai buna abia acum urmeaza. Premiul cel mai mare dintre toate inca mai zbura. Am taiat un alt zmeu, de un galben stralucitor, cu o coada rasucita, alba. Asta m-a costat inca o taietura la degetul aratator, iar sangele mi se prelingea in palma. I-am dat lui Hassan sa tina sfoara si am supt sangele din deget, apoi mi-am sters mana pe blugi.
Dupa o alta ora, numarul de zmeie „supravietuitoare" scazuse dramatic, de la vreo cincizeci la douasprezece. Al meu era unul dintre ele. Ajunsesem printre ultimii doisprezece. Stiam ca partea asta a campionatului avea sa mai dureze o vreme, pentru ca tipii care rezistasera pana acum erau buni — si nu ar fi cazut in capcana unor smecherii simple, ca cea a ridicarii si a coborarii bruste a zmeului, trucul preferat al lui Hassan. "
Fragment din roman:
"Aruncam din cand in cand niste ocheade furisate spre Baba, care statea langa Rahim Khan, pe acoperis, si ma intrebam ce gandeste. Oare ma incuraja? Sau o parte din el se bucura sa ma vada dand gres? Asta era treaba cu inaltatul zmeielor: mintea iti aluneca odata cu zmeul.
Zmeiele incepeau sa cada pretutindeni, iar eu inca mai zburam. Mai zburam! Ochii mi se tot indreptau spre Baba, infofolit in puloverul lui gros de lana. Era oare surprins ca rezistasem atat de mult? Daca nu-ti tii ochii pe cer, n-o sa mai rezisti mult! Mi-am intors repede privirea inapoi spre cer. Un zmeu rosu se apropia cu viteza de mine — si l-am prins la timp. M-am incurcat un pic in sforile lui si am sfarsit biruindu-l, cand si-a pierdut rabdarea si a incercat sa ma taie de jos.
In susul si-n josul strazilor, vanatorii de zmeie se intorceau triumfatori, tinand cat mai sus zmeiele capturate. Se laudau in fata parintilor si a prietenilor. Dar toti stiau ca partea cea mai buna abia acum urmeaza. Premiul cel mai mare dintre toate inca mai zbura. Am taiat un alt zmeu, de un galben stralucitor, cu o coada rasucita, alba. Asta m-a costat inca o taietura la degetul aratator, iar sangele mi se prelingea in palma. I-am dat lui Hassan sa tina sfoara si am supt sangele din deget, apoi mi-am sters mana pe blugi.
Dupa o alta ora, numarul de zmeie „supravietuitoare" scazuse dramatic, de la vreo cincizeci la douasprezece. Al meu era unul dintre ele. Ajunsesem printre ultimii doisprezece. Stiam ca partea asta a campionatului avea sa mai dureze o vreme, pentru ca tipii care rezistasera pana acum erau buni — si nu ar fi cazut in capcana unor smecherii simple, ca cea a ridicarii si a coborarii bruste a zmeului, trucul preferat al lui Hassan. "
30.53Lei
30.53Lei
Primesti 30 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
Cartea Vanatorii de zmeie (“The Kite Runners”) este romanul de debut (2003) al afganului-american Khaled Hosseini, nascut in Kabul, de profesie medic, acum oficial al Inaltei Comisii pentru Refugiati a ONU. O carte extrem de emotionanta (dar nu lacrimogena) despre prietenia a doi baieti – Amir si Hassan, fiul stapanului si fiul servitorului, de etnii si religii diferite, intr-o tara sfasiata de situatia politica instabila. Prima parte a romanului este intoarcerea in trecut, prin labirintul amintirilor lui Amir, acum ajuns la maturitate si stabilit in Statele Unite.
Fragment din roman:
"Aruncam din cand in cand niste ocheade furisate spre Baba, care statea langa Rahim Khan, pe acoperis, si ma intrebam ce gandeste. Oare ma incuraja? Sau o parte din el se bucura sa ma vada dand gres? Asta era treaba cu inaltatul zmeielor: mintea iti aluneca odata cu zmeul.
Zmeiele incepeau sa cada pretutindeni, iar eu inca mai zburam. Mai zburam! Ochii mi se tot indreptau spre Baba, infofolit in puloverul lui gros de lana. Era oare surprins ca rezistasem atat de mult? Daca nu-ti tii ochii pe cer, n-o sa mai rezisti mult! Mi-am intors repede privirea inapoi spre cer. Un zmeu rosu se apropia cu viteza de mine — si l-am prins la timp. M-am incurcat un pic in sforile lui si am sfarsit biruindu-l, cand si-a pierdut rabdarea si a incercat sa ma taie de jos.
In susul si-n josul strazilor, vanatorii de zmeie se intorceau triumfatori, tinand cat mai sus zmeiele capturate. Se laudau in fata parintilor si a prietenilor. Dar toti stiau ca partea cea mai buna abia acum urmeaza. Premiul cel mai mare dintre toate inca mai zbura. Am taiat un alt zmeu, de un galben stralucitor, cu o coada rasucita, alba. Asta m-a costat inca o taietura la degetul aratator, iar sangele mi se prelingea in palma. I-am dat lui Hassan sa tina sfoara si am supt sangele din deget, apoi mi-am sters mana pe blugi.
Dupa o alta ora, numarul de zmeie „supravietuitoare" scazuse dramatic, de la vreo cincizeci la douasprezece. Al meu era unul dintre ele. Ajunsesem printre ultimii doisprezece. Stiam ca partea asta a campionatului avea sa mai dureze o vreme, pentru ca tipii care rezistasera pana acum erau buni — si nu ar fi cazut in capcana unor smecherii simple, ca cea a ridicarii si a coborarii bruste a zmeului, trucul preferat al lui Hassan. "
Fragment din roman:
"Aruncam din cand in cand niste ocheade furisate spre Baba, care statea langa Rahim Khan, pe acoperis, si ma intrebam ce gandeste. Oare ma incuraja? Sau o parte din el se bucura sa ma vada dand gres? Asta era treaba cu inaltatul zmeielor: mintea iti aluneca odata cu zmeul.
Zmeiele incepeau sa cada pretutindeni, iar eu inca mai zburam. Mai zburam! Ochii mi se tot indreptau spre Baba, infofolit in puloverul lui gros de lana. Era oare surprins ca rezistasem atat de mult? Daca nu-ti tii ochii pe cer, n-o sa mai rezisti mult! Mi-am intors repede privirea inapoi spre cer. Un zmeu rosu se apropia cu viteza de mine — si l-am prins la timp. M-am incurcat un pic in sforile lui si am sfarsit biruindu-l, cand si-a pierdut rabdarea si a incercat sa ma taie de jos.
In susul si-n josul strazilor, vanatorii de zmeie se intorceau triumfatori, tinand cat mai sus zmeiele capturate. Se laudau in fata parintilor si a prietenilor. Dar toti stiau ca partea cea mai buna abia acum urmeaza. Premiul cel mai mare dintre toate inca mai zbura. Am taiat un alt zmeu, de un galben stralucitor, cu o coada rasucita, alba. Asta m-a costat inca o taietura la degetul aratator, iar sangele mi se prelingea in palma. I-am dat lui Hassan sa tina sfoara si am supt sangele din deget, apoi mi-am sters mana pe blugi.
Dupa o alta ora, numarul de zmeie „supravietuitoare" scazuse dramatic, de la vreo cincizeci la douasprezece. Al meu era unul dintre ele. Ajunsesem printre ultimii doisprezece. Stiam ca partea asta a campionatului avea sa mai dureze o vreme, pentru ca tipii care rezistasera pana acum erau buni — si nu ar fi cazut in capcana unor smecherii simple, ca cea a ridicarii si a coborarii bruste a zmeului, trucul preferat al lui Hassan. "
Detaliile produsului
De acelasi autor
Review-uri
Manole Tudor
27/05/2020 15:00
Dacă romanul ar putea fi descris într-un cuvânt, acela ar fi ”cutremurător”. Pe langa firul principal, actiunea de fundal, războiul și violentele la care au fost supusi oamenii, inclusiv copiii, pur si simplu te răscolesc și te frustrează nedreptățile. ” Sunt mulți copii în Afganistan, dar prea puțină copilărie”.
Arata mai mult
Poiană Alina Mihaela
25/05/2020 16:16
Este prima dintre cele trei ale acestui autor. Mi-a plăcut tare mult să o citesc. Uiți de sete și de foame atunci când descoperi altceva printre rândurile unei cărți. Mesajul este unul de o însemnătate deosebită. Recomand această carte tuturor pasionaților de lectură!
Arata mai mult
Rotaru Oana2
14/05/2020 18:13
Achizitie verificata
O lectura care te captiveaza cu totul--vei ramane alaturi de ea, implicat pana la final. O poveste despre o alta lume--o lume mult prea dura pentru un copil. O poveste de viata. Recomand.
Arata mai mult
Elena Ghitulescu
13/05/2020 10:43
Achizitie verificata
O carte faina! Mi-a placut ca actiunea curge lin, nu sunt multe descrieri, povestea este una de prietenie si apreciere. De asemenea pot spune ca m-a marcat scenele descrise in urma violentelor.
Arata mai mult
Scarlat Rodica2
11/05/2020 18:13
Achizitie verificata
Familii dintr-o alta cultura, dar la fel de puternic motivate de iubire, de sacrificiu si devotament. Oameni cu suflet mare care devin si mai nobili prin puterea de a renunta la ei si ceea ce le place pentru a fi alaturi de cei care conteaza cel mai mult in viata, copiii, parintii, fratii. Socul este puternic produs de ruine, bombardamente, distrugere si autodistrugere, cu revelatia cuceririi vietii. Suferinta si moartea nasc eroi demni si respectabili despre care vorbesti cu respect si uimire. Astept cu nerabdare sa parcurg si celelalte romane aflate sub aceeasi semnatura.
Arata mai mult
Snakero
05/05/2020 12:28
Achizitie verificata
Este o carte care intradevar te tulbura la nivel emotional, Hosseini aratand cum Kabulul trece de la un oras normal, plin de veselie, ale carui strazi miroseau a kebap si lumea era vesela, la un oras in plin razboi, unde crimele, teroarea, saracia si frica isi fac loc pe strazile altadata pline de viata. Este o carte care te trece prin multe stari si isi merita titulatura de opera de arta si care cred eu e o carte care merita citita macar o data in viata, putand astfel sa faci o mica comparatie intre ce batalie pe viata si pe moarte exista in astfel de teritorii in care razboiul nu mai inceteaza, avand un puternic impact emotional asupra citittorului si nu ai cum sa nu fii surprins de tot ceea ce vei gasi in aceasta carte.
Arata mai mult
vlad cristina19
17/04/2020 11:46
Achizitie verificata
O carte minunata. Un autor care prezinta de fiecare data o poveste emotionanta.
In carte am descoperit povestea a doi baieti. Unul apare in prim plan, altul in umbra. Ce face primul cand celalat este violat si cand pleaca departe? Ce face cand descopera cu adevarat cine este celalat in realitate? Va face ceva pentru cel care a ramas in urma prietenului/rudei sale?
Lectura placuta!
Arata mai mult
liasonia
30/03/2020 10:08
Mi-au ramas in suflet frumusetile peisajelor afgane si nobletea sufleasca a personajelor, dar si ravajiile razboaielor. Cartea imi revine neasteptat in minte deseori.
Arata mai mult
MARIAN20
27/03/2020 20:38
Nemaipomenita!Te tine cu sufletul la gura pana la final.O carte despre viata grea a islamicilor,despre diferenta dintre religii sin etnii
Arata mai mult
Serar Aeerdna
20/03/2020 20:53
O poveste trista ,o lumea prea dura ptr niste copii ,iar finalul..as fi vrut mai multe detalii dar nu am simtit nici un gol.E o carte ce merita cumparata
Arata mai mult
